remierul Boc va cere PSD, în cadrul Biroului Politic de Coordonare a Coaliţiei, refacerea majorităţilor din administraţia locală astfel încât protocoalele de colaborare dintre PSD şi PD-L la nivelul judeţelor să fie cu adevărat funcţionale, au declarat pentru NewsIn surse democrat-liberale.
În cadrul şedinţei Biroului
Permanent Naţional al PD-L desfăşurat luni, mai mulţi lideri de organizaţii judeţene au cerut conducerii centrale să negocieze cu social-democraţii constiuirea de noi majorităţi în consiliile judeţene şi locale, susţin surse democrat-liberale. Cererea lor se bazează pe faptul că, după alegerile locale din vara anului 2008, la nivelul multor judeţe, PSD şi PNL au decis să colaboreze astfel încât să-şi susţină reciproc proiectele din administraţia locală.
"Este o situaţie cam ciudată. Există anumite înţelegeri la nivel local, iar acum trebuie să încheiem în fiecare judeţ un protocol de colaborare cu PSD. Unii colegi au ridicat această problemă în Biroul Permanent, iar preşedintele Emil Boc a spus că va aborda acest subiect în cadrul Biroului Politic de Coordonare a Coaliţiei", a declarat un pedelist. De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care mai întârzie finalizarea procesului de întocmire a acordurilor dintre PSD şi PD-L în anumite judeţe, însă conducerea centrală speră ca, în cursul acestei săptămâni, procesul să fie încheiat.
Liderii PD-L speră să se strângă legăturile cu PSD şi la nivel local, existând temerea că înţelegerile pe care le au social-democraţii cu liberalii în anumite filiale ar putea influenţa punerea în aplicare a programului
de guvernare. Însă chestiunea urmează să fie tranşată tot la nivel central, între liderii celor două partide de guvernământ. "Domnul Boc va supune acest subiect în cadrul BCCC, iar decizia va fi una exclusiv politică, la nivelul conducerilor celor două partide", au declarat sursele citate.
vineri, 24 iulie 2009
Ministerul Muncii promite că punctul de pensie va creşte la 45% din salariul mediu brut
inisterul Muncii promite că punctul de pensie va creşte la 45% din salariul mediu brut pe economie
, după publicarea bugetului pe 2009 în Monitorul Oficial. În plus
, pensiile mari nu vor fi plafonate.
"Menţinerea punctului de pensie la 45% din salariu mediu pe economie. valoare pe care şi reprezentanţii ministreului s-au angajat că o vor păstra şi vor milita pentru atingerea acestui deziderat", a declarat Doina Pârcălab, director Casa
Naţională de Pensii.
Promisiunea vine după ce Federaţia Naţională a Pensionarilor a cerut ca punctul de pensie să reprezinte 45% din salariul mediu brut pe economie.
, după publicarea bugetului pe 2009 în Monitorul Oficial. În plus
, pensiile mari nu vor fi plafonate.
"Menţinerea punctului de pensie la 45% din salariu mediu pe economie. valoare pe care şi reprezentanţii ministreului s-au angajat că o vor păstra şi vor milita pentru atingerea acestui deziderat", a declarat Doina Pârcălab, director Casa
Naţională de Pensii.
Promisiunea vine după ce Federaţia Naţională a Pensionarilor a cerut ca punctul de pensie să reprezinte 45% din salariul mediu brut pe economie.
Profesorii vor primi majorările salariale în două tranşe. Băsescu va ieşi să potolească dascălii
Surse guvernamentale spun că profesorii vor primi
majorările salariale, obţinute prin legea promulgată de către Traian Băsescu „contra reformă”, dar acest lucru se va întâmpla în două tranşe. Bugetul pe care Ministerul Finanţelor îl va acorda Educaţiei este un adevărat mister, chiar şi pentru ministrul Andronescu, care, în urma unei întâlniri ce a avut loc duminică cu ministrul Pogea, ne-a declarat că nu poate confirma respectiva informaţie, întrucât are asigurări din partea colegului de Guvern că în proiectul de buget se regăsesc solicitările Ministerului Educaţiei. Sursele guvernamentale spun că ministrul Educaţiei va fi susţinut în faţa sindicaliştilor, a opiniei publice şi a dascălilor, chiar de Traian Băsescu, care va explica de ce nu se pot acorda într-o singură tranşă majorările de 33,4% din preuniversitar şi de 50% pentru profesorii universitari.
Deocamdată, nimeni nu are curaj să declare public că guvernul n-o să dea acum 17% şi în octombrie 17% (dacă nu se adânceşte recesiune), iar liderii sindicatelor din Educaţie spun că nu li s-a propus o astfel de soluţie.
Aurel Cosma, liderul FSLJ ne-a declarat, în exclusivitate, astăzi, că la ora 17 la întâlnirea confederaţiilor sindicale cu ministrul Pogea va primi şi proiectul de buget: „La ora 17,00 când vom primi şi bugetul şi programul
anticriză vom vedea dacă majorările noastre se regăsesc în proiect. Sigur că nu vom accepta ca legea să nu fie pusă în aplicare, dar în acest moment nu ştiu care este soluţia guvernului”.
majorările salariale, obţinute prin legea promulgată de către Traian Băsescu „contra reformă”, dar acest lucru se va întâmpla în două tranşe. Bugetul pe care Ministerul Finanţelor îl va acorda Educaţiei este un adevărat mister, chiar şi pentru ministrul Andronescu, care, în urma unei întâlniri ce a avut loc duminică cu ministrul Pogea, ne-a declarat că nu poate confirma respectiva informaţie, întrucât are asigurări din partea colegului de Guvern că în proiectul de buget se regăsesc solicitările Ministerului Educaţiei. Sursele guvernamentale spun că ministrul Educaţiei va fi susţinut în faţa sindicaliştilor, a opiniei publice şi a dascălilor, chiar de Traian Băsescu, care va explica de ce nu se pot acorda într-o singură tranşă majorările de 33,4% din preuniversitar şi de 50% pentru profesorii universitari.
Deocamdată, nimeni nu are curaj să declare public că guvernul n-o să dea acum 17% şi în octombrie 17% (dacă nu se adânceşte recesiune), iar liderii sindicatelor din Educaţie spun că nu li s-a propus o astfel de soluţie.
Aurel Cosma, liderul FSLJ ne-a declarat, în exclusivitate, astăzi, că la ora 17 la întâlnirea confederaţiilor sindicale cu ministrul Pogea va primi şi proiectul de buget: „La ora 17,00 când vom primi şi bugetul şi programul
anticriză vom vedea dacă majorările noastre se regăsesc în proiect. Sigur că nu vom accepta ca legea să nu fie pusă în aplicare, dar în acest moment nu ştiu care este soluţia guvernului”.
„Exclusul“ Mitrea se împacă cu PSD, dar nu-l iartă pe „măgarul“ Hrebenciuc
umai un măgar este un bărbat care se leagă de soţia altuia când are probleme”, spune Mitrea, răspunzâdu-i lui Hrebenciuc, care spune că războiul dintre ei a început după ce el ar fi cedat şefia comisiei Parlamentare dorită de Mitrea pentru soţia lui
Miron Mitrea pare că se va întoarce cu gânduri de pace din vacanţă. În interviul pentru Gândul, fostul secretar general al PSD spune că poate trăi fără funcţii de conducere în stat şi se îndoieşte că va candida
la vreun post în conducerea partidului, la congresul din primăvară. Crede că susţinerea PNL la guvernare, în ultimii doi ani, a fost „o prostie cât casa”, care a făcut ca PSD să ia mai puţine mandate decât în 2004. Mitrea respinge ideea unui prezidenţiabil independent şi afirmă că PSD trebuie să-l trimită în lupta cu Băsescu pe cel mai bun dintre potenţialii candidaţi. Nu primeşte muniţie de la Cotroceni, cum afirmă Năstase, iar legătura lui cu şeful statului nu e atât de puternică pe cât se crede. (L.R.)
- Aţi spus că v-aţi înfipt colţii în gâtul lui Mircea Geoană şi aţi dispărut. Aţi slăbit strânsoarea sau vă lingeţi rănile după ce aţi pierdut vicepreşedinţia Senatului?
- Lucrurile n-au nici o legătură. Funcţia de vicepreşedinte al Senatului era o funcţie oarecare, care mi se părea că mi se cuvine, dar nu era o funcţie de o importanţă majoră. Am fost vicepreşedinte la Cameră
multă vreme. Ok, e o funcţie importantă, dar pot trăi şi fără ea. Am plecat în concediu. Ce să fac, să stau să încurc lumea?!
Greşeala lui Oprea. „I-aş fi spus să nu-l numească pe Ardelean”
- În concediu fiind, aţi simţit nevoia să reacţionaţi la scandalul Oprea. Aţi scris, pe blog, că Oprea a deranjat grupurile de interese din PSD. La cine v-aţi referit?
- Şi Oprea a avut greşelile lui în modul în care a numit directorii de la servicii
, a făcut-o fără să vorbească cu partidul. Se pare că acolo a fost o înţelegere iniţială, de care eu nu ştiam, că el ar fi urmat să vorbească cu ei. Dar, în mod evident, a fost reacţia mult prea violentă pentru o chestie atât de simplă ca să nu fi fost vorba de frustrări acumulate în timp şi de faptul că cei care votaseră pentru Oprea ca să fie ministru nu făceau parte din Biroul
Permanent. În Biroul Permanent erau cei care erau anti-Oprea şi anti-alianţa cu PD-L. S-a folosit momentul ca să se dea o reacţie mult prea mare pentru ceea ce făcuse Oprea.
- Despre ce înţelegere iniţială vorbiţi?
- În ceea ce priveşte numirea directorului de la serviciul de informaţii al MI, ar fi fost nevoie de o discuţie între ministru şi preşedintele partidului. Cred că Geoană i-a cerut acest lucru şi Oprea n-a făcut-o. Dar a greşit dacă n-a făcut-o.
- Aţi avut vreun amestec în numirea lui Virgil Ardelean la DGIPI?
- Aş fi avut un amestec să-i spun să nu-l numească pe Ardelean. A fost patru ani şeful serviciului. Nu sunt eu mare specialist în servicii de informaţii, nu m-am ocupat de ei – s-au ocupat ei de mine, probabil -, dar fusese patru ani, poate altcineva era mai potrivit.
- Aţi vorbit, în celebra convorbire telefonică a cărei înregistrare a apărut în presă, despre faptul că, la numirea miniştrilor, aţi avut 4 - 0. Acum care mai e scorul?
- 25 - 0. Luaţi o discuţie privată, când eram foarte frustat, nervos – ceea ce nu-i firesc, de obicei îmi controlez aceste sentimente şi public mi le controlez totdeauna. M-a prins un şmecher, m-a înregistrat într-un moment de frustrare şi acum discutăm despre ele ca şi cum ar fi declaraţii politice. N-au fost.
„Nebunia” numirii lui Dragnea: „Ar fi fost excelent la Transporturi”
- Este Liviu Dragnea o soluţie bună la Ministerul de Interne?
- E foarte bună. Nebunia este că marea dispută între mine şi colegii mei în timpul negocierii participării la guvernare este aceea că eu am susţinut ca noi să luăm Ministerul Transporturilor şi să-l punem pe Dragnea. Ceilalţi au fost împotrivă, vrând să luăm Internele, cu alte soluţii la Interne. Şi astăzi am ajuns cu Dragnea la Interne, ceea ce e o soluţie bună, dar ar fi fost o soluţie excepţională cu Dragnea la Transporturi.
- Dragnea secretar general al PSD e o soluţie la fel de bună?
- Sigur, dacă vrea să candideze, eu am să-l sprijin.
„Prostia cât casa” a susţinerii PNL la guvernare
- Aţi fost principalul artizan al alianţei cu PD-L. Viorel Hrebenciuc declara însă, într-un interviu, că a dvs. a fost, cu două luni înainte, ideea anunţării, pe 30 noiembrie, după exit-poll-uri, a majorităţii cu PNL. De ce v-aţi răzgândit?
- Pentru mine, varianta importantă era PSD la guvernare şi, dacă se putea, primul solist la guvernare, adică să dea primul-ministru şi să fie partidul cel mai important în Guvern. De aceea, soluţia cu PNL era evident cea mai simplă. PNL era şi este un partid mult mai mic şi o soluţie PNL – PSD cu un prim-ministru de la PSD şi cu PNL partid cu o poziţie secundară în Guvern era mult mai interesantă pentru partid. Multă vreme am sprijinit acest lucru. Rezultatul alegerilor a arătat însă că este imposibil să faci o altă alianţă decât cea cu PD-L şi, din păcate, într-o poziţie secundară. Asta datorită faptului că am ieşit din alegeri cu 34 de mandate mai puţin şi decât acum patru ani. E o chestiune destul de delicată, la care va trebui să ne uităm, cum am reuşit, după patru ani de opoziţie, să obţinem un rezultat mai prost decât atunci când am venit de la putere. Dar asta e viaţa, se mai întâmplă!
- Cine e de vină?
- Nu ştiu, nu fac eu analize la telefon.
- Dar o s-o faceţi la un moment dat?
- Nu cred. Toată lumea înţelege că anumite incoerenţe de parcurs ne-au făcut să pierdem... Cei doi ani, ultimii doi ani în care am sprijinit PNL la guvernare au fost în mod cert o prostie cât casa.
- Viorel Hrebenciuc a fost artizanul acestei colaborări. Asta îi reproşaţi pe fond?
- Nu-i reproşez nimic. Viorel Hrebenciuc este un om care reuşeşte să prezinte că face mai multe jocuri decât face în realitate. N-a fost el artizanul, a fost unul dintre cei care şi-a dorit acest lucru şi au fost mai mulţi care l-au sprijinit. Nu poate să facă nimeni nimic de unul singur.
„Măgarul” Hrebenciuc a vrut să arunce în aer alianţa cu PD-L
- De ce vă bateţi cu Hrebenciuc? Este un motiv, aşa cum a declarat el, faptul că a cedat, la negocieri, preşedinţia Comisiei pentru egalitate de şanse din Camera
Deputaţilor, pe care aţi fi dorit-o pentru soţia dumneavoastră?
- Viorel e un măgar dacă a spus treaba asta şi chiar vreau să scrieţi asta! Dacă a spus aşa ceva este un măgar! Până la urmă, numai un măgar este un bărbat care se leagă de soţia altuia când are probleme. N-am un conflict personal cu Viorel Hrebenciuc. El a fost puternic împotriva alianţei cu PD-L, vrând să facă orice pentru a o arunca în aer. Or, în România nu puteam permite aşa ceva şi o să vedem la un moment dat că singura soluţie politică ca să putem negocia o situaţie, o poziţie financiară bună pentru România în perioada următoare era cea pe care am adoptat-o. Deci n-am un conflict personal cu Viorel, dar, repet, e măgar dacă a spus aşa ceva!. Dacă n-a spus, nu e măgar.
- Cum se face că dvs., care aţi adus practic partidul la guvernare, aţi rămas pe dinafară? Nu sunteţi nici în Guvern şi nu aveţi nicio funcţie de conducere în Parlament?
- În Guvern n-am vrut să fiu şi ştiţi asta, pentru că am spus-o. Deh, a fost mai complicat! Grupul care ar fi vrut să intrăm în orice altă soluţie decât cu PD-L, ducând chiar la o instabilitate politică majoră, este mai puternic în partid. M-au sprijinit cei din teritoriu privind o alianţă cu PD-L, ceilalţi mi-au plătit-o.
- Veţi candida la o funcţie de conducere la viitorul congres al PSD?
- Mă îndoiesc.
- Credeţi că, la congresul din primăvară, ar trebui ca întreaga conducere să îşi depună mandatul şi să se facă noi alegeri, pentru toate funcţiile, inclusiv pentru cea de preşedinte?
- Eu nu ştiu foarte multe despre ce se vrea să se facă la acest congres şi nu vreau să comentez despre o chestiune pe care nu o înţeleg. Nu ştiu care este scopul congresului şi de aceea prefer să mă întorc acasă, la sfârşitul săptămânii, şi să văd despre ce e vorba.
Geoană – „principalul candidat la funcţia de candidat”
- Cine ar fi mai bun ca prezidenţiabil din partea PSD: Adrian Năstase sau Mircea Geoană?
- Un partid ca PSD trebuie să dea un candidat solid la prezidenţiale. În mod cert, acest candidat trebuie să fie din partid şi nu un independent, pentru că am auzit nişte poveşti. Pentru un partid ca PSD asemenea soluţie nu există. Există voci care spun să sprijinim un independent - şi nu mă refer acum la Sorin Oprescu - , la alţi independenţi pe care să-i sprijim ca şi candidaţi la Preşedinţie. PSD nu-şi poate permite aşa ceva. PSD trebuie să aibă candidatul cel mai solid pe care-l poate pune pe masă. Înţeleg că Adrian Năstase s-a retras. Nu l-am auzit pe Mircea Geoană că vrea să candideze, n-am vorbit cu el. Este, bineînţeles, preşedintele partidului principalul candidat la funcţia de candidat.
- „Un Miron Mitrea care primeşte muniţie de la Cotroceni pe fondul unor sentimente de nemulţumire faţă de conducerea actuală poate să genereze tot felul de tensiuni” – Adrian Năstase, într-un interviu pentru Gândul.
- (Râde) Cred că Adrian are sentimente de nemulţumire şi, sincer să fiu, este singurul care are motive serioase să aibă şi îmi pare rău că această alianţă cu PD-L lui i-a creat, în primul rând, disconforturi majore. Şi aici are dreptul să fie nemulţumit şi, de aceea, faptul că comentează aşa ceva, în acest mod, nu mă deranjează, pentru că are motivaţii. Nu, nu primesc muniţie de la Cotroceni. Am vorbit mult mai puţin cu Cotroceniul decât se creează impresia. Nemulţumirile mele au trecut de mult, au fost de moment. Am destulă experienţă să ştiu că trebuie să te uiţi în faţă. Ce a fost în spate s-a terminat.
Miron Mitrea pare că se va întoarce cu gânduri de pace din vacanţă. În interviul pentru Gândul, fostul secretar general al PSD spune că poate trăi fără funcţii de conducere în stat şi se îndoieşte că va candida
la vreun post în conducerea partidului, la congresul din primăvară. Crede că susţinerea PNL la guvernare, în ultimii doi ani, a fost „o prostie cât casa”, care a făcut ca PSD să ia mai puţine mandate decât în 2004. Mitrea respinge ideea unui prezidenţiabil independent şi afirmă că PSD trebuie să-l trimită în lupta cu Băsescu pe cel mai bun dintre potenţialii candidaţi. Nu primeşte muniţie de la Cotroceni, cum afirmă Năstase, iar legătura lui cu şeful statului nu e atât de puternică pe cât se crede. (L.R.)
- Aţi spus că v-aţi înfipt colţii în gâtul lui Mircea Geoană şi aţi dispărut. Aţi slăbit strânsoarea sau vă lingeţi rănile după ce aţi pierdut vicepreşedinţia Senatului?
- Lucrurile n-au nici o legătură. Funcţia de vicepreşedinte al Senatului era o funcţie oarecare, care mi se părea că mi se cuvine, dar nu era o funcţie de o importanţă majoră. Am fost vicepreşedinte la Cameră
multă vreme. Ok, e o funcţie importantă, dar pot trăi şi fără ea. Am plecat în concediu. Ce să fac, să stau să încurc lumea?!
Greşeala lui Oprea. „I-aş fi spus să nu-l numească pe Ardelean”
- În concediu fiind, aţi simţit nevoia să reacţionaţi la scandalul Oprea. Aţi scris, pe blog, că Oprea a deranjat grupurile de interese din PSD. La cine v-aţi referit?
- Şi Oprea a avut greşelile lui în modul în care a numit directorii de la servicii
, a făcut-o fără să vorbească cu partidul. Se pare că acolo a fost o înţelegere iniţială, de care eu nu ştiam, că el ar fi urmat să vorbească cu ei. Dar, în mod evident, a fost reacţia mult prea violentă pentru o chestie atât de simplă ca să nu fi fost vorba de frustrări acumulate în timp şi de faptul că cei care votaseră pentru Oprea ca să fie ministru nu făceau parte din Biroul
Permanent. În Biroul Permanent erau cei care erau anti-Oprea şi anti-alianţa cu PD-L. S-a folosit momentul ca să se dea o reacţie mult prea mare pentru ceea ce făcuse Oprea.
- Despre ce înţelegere iniţială vorbiţi?
- În ceea ce priveşte numirea directorului de la serviciul de informaţii al MI, ar fi fost nevoie de o discuţie între ministru şi preşedintele partidului. Cred că Geoană i-a cerut acest lucru şi Oprea n-a făcut-o. Dar a greşit dacă n-a făcut-o.
- Aţi avut vreun amestec în numirea lui Virgil Ardelean la DGIPI?
- Aş fi avut un amestec să-i spun să nu-l numească pe Ardelean. A fost patru ani şeful serviciului. Nu sunt eu mare specialist în servicii de informaţii, nu m-am ocupat de ei – s-au ocupat ei de mine, probabil -, dar fusese patru ani, poate altcineva era mai potrivit.
- Aţi vorbit, în celebra convorbire telefonică a cărei înregistrare a apărut în presă, despre faptul că, la numirea miniştrilor, aţi avut 4 - 0. Acum care mai e scorul?
- 25 - 0. Luaţi o discuţie privată, când eram foarte frustat, nervos – ceea ce nu-i firesc, de obicei îmi controlez aceste sentimente şi public mi le controlez totdeauna. M-a prins un şmecher, m-a înregistrat într-un moment de frustrare şi acum discutăm despre ele ca şi cum ar fi declaraţii politice. N-au fost.
„Nebunia” numirii lui Dragnea: „Ar fi fost excelent la Transporturi”
- Este Liviu Dragnea o soluţie bună la Ministerul de Interne?
- E foarte bună. Nebunia este că marea dispută între mine şi colegii mei în timpul negocierii participării la guvernare este aceea că eu am susţinut ca noi să luăm Ministerul Transporturilor şi să-l punem pe Dragnea. Ceilalţi au fost împotrivă, vrând să luăm Internele, cu alte soluţii la Interne. Şi astăzi am ajuns cu Dragnea la Interne, ceea ce e o soluţie bună, dar ar fi fost o soluţie excepţională cu Dragnea la Transporturi.
- Dragnea secretar general al PSD e o soluţie la fel de bună?
- Sigur, dacă vrea să candideze, eu am să-l sprijin.
„Prostia cât casa” a susţinerii PNL la guvernare
- Aţi fost principalul artizan al alianţei cu PD-L. Viorel Hrebenciuc declara însă, într-un interviu, că a dvs. a fost, cu două luni înainte, ideea anunţării, pe 30 noiembrie, după exit-poll-uri, a majorităţii cu PNL. De ce v-aţi răzgândit?
- Pentru mine, varianta importantă era PSD la guvernare şi, dacă se putea, primul solist la guvernare, adică să dea primul-ministru şi să fie partidul cel mai important în Guvern. De aceea, soluţia cu PNL era evident cea mai simplă. PNL era şi este un partid mult mai mic şi o soluţie PNL – PSD cu un prim-ministru de la PSD şi cu PNL partid cu o poziţie secundară în Guvern era mult mai interesantă pentru partid. Multă vreme am sprijinit acest lucru. Rezultatul alegerilor a arătat însă că este imposibil să faci o altă alianţă decât cea cu PD-L şi, din păcate, într-o poziţie secundară. Asta datorită faptului că am ieşit din alegeri cu 34 de mandate mai puţin şi decât acum patru ani. E o chestiune destul de delicată, la care va trebui să ne uităm, cum am reuşit, după patru ani de opoziţie, să obţinem un rezultat mai prost decât atunci când am venit de la putere. Dar asta e viaţa, se mai întâmplă!
- Cine e de vină?
- Nu ştiu, nu fac eu analize la telefon.
- Dar o s-o faceţi la un moment dat?
- Nu cred. Toată lumea înţelege că anumite incoerenţe de parcurs ne-au făcut să pierdem... Cei doi ani, ultimii doi ani în care am sprijinit PNL la guvernare au fost în mod cert o prostie cât casa.
- Viorel Hrebenciuc a fost artizanul acestei colaborări. Asta îi reproşaţi pe fond?
- Nu-i reproşez nimic. Viorel Hrebenciuc este un om care reuşeşte să prezinte că face mai multe jocuri decât face în realitate. N-a fost el artizanul, a fost unul dintre cei care şi-a dorit acest lucru şi au fost mai mulţi care l-au sprijinit. Nu poate să facă nimeni nimic de unul singur.
„Măgarul” Hrebenciuc a vrut să arunce în aer alianţa cu PD-L
- De ce vă bateţi cu Hrebenciuc? Este un motiv, aşa cum a declarat el, faptul că a cedat, la negocieri, preşedinţia Comisiei pentru egalitate de şanse din Camera
Deputaţilor, pe care aţi fi dorit-o pentru soţia dumneavoastră?
- Viorel e un măgar dacă a spus treaba asta şi chiar vreau să scrieţi asta! Dacă a spus aşa ceva este un măgar! Până la urmă, numai un măgar este un bărbat care se leagă de soţia altuia când are probleme. N-am un conflict personal cu Viorel Hrebenciuc. El a fost puternic împotriva alianţei cu PD-L, vrând să facă orice pentru a o arunca în aer. Or, în România nu puteam permite aşa ceva şi o să vedem la un moment dat că singura soluţie politică ca să putem negocia o situaţie, o poziţie financiară bună pentru România în perioada următoare era cea pe care am adoptat-o. Deci n-am un conflict personal cu Viorel, dar, repet, e măgar dacă a spus aşa ceva!. Dacă n-a spus, nu e măgar.
- Cum se face că dvs., care aţi adus practic partidul la guvernare, aţi rămas pe dinafară? Nu sunteţi nici în Guvern şi nu aveţi nicio funcţie de conducere în Parlament?
- În Guvern n-am vrut să fiu şi ştiţi asta, pentru că am spus-o. Deh, a fost mai complicat! Grupul care ar fi vrut să intrăm în orice altă soluţie decât cu PD-L, ducând chiar la o instabilitate politică majoră, este mai puternic în partid. M-au sprijinit cei din teritoriu privind o alianţă cu PD-L, ceilalţi mi-au plătit-o.
- Veţi candida la o funcţie de conducere la viitorul congres al PSD?
- Mă îndoiesc.
- Credeţi că, la congresul din primăvară, ar trebui ca întreaga conducere să îşi depună mandatul şi să se facă noi alegeri, pentru toate funcţiile, inclusiv pentru cea de preşedinte?
- Eu nu ştiu foarte multe despre ce se vrea să se facă la acest congres şi nu vreau să comentez despre o chestiune pe care nu o înţeleg. Nu ştiu care este scopul congresului şi de aceea prefer să mă întorc acasă, la sfârşitul săptămânii, şi să văd despre ce e vorba.
Geoană – „principalul candidat la funcţia de candidat”
- Cine ar fi mai bun ca prezidenţiabil din partea PSD: Adrian Năstase sau Mircea Geoană?
- Un partid ca PSD trebuie să dea un candidat solid la prezidenţiale. În mod cert, acest candidat trebuie să fie din partid şi nu un independent, pentru că am auzit nişte poveşti. Pentru un partid ca PSD asemenea soluţie nu există. Există voci care spun să sprijinim un independent - şi nu mă refer acum la Sorin Oprescu - , la alţi independenţi pe care să-i sprijim ca şi candidaţi la Preşedinţie. PSD nu-şi poate permite aşa ceva. PSD trebuie să aibă candidatul cel mai solid pe care-l poate pune pe masă. Înţeleg că Adrian Năstase s-a retras. Nu l-am auzit pe Mircea Geoană că vrea să candideze, n-am vorbit cu el. Este, bineînţeles, preşedintele partidului principalul candidat la funcţia de candidat.
- „Un Miron Mitrea care primeşte muniţie de la Cotroceni pe fondul unor sentimente de nemulţumire faţă de conducerea actuală poate să genereze tot felul de tensiuni” – Adrian Năstase, într-un interviu pentru Gândul.
- (Râde) Cred că Adrian are sentimente de nemulţumire şi, sincer să fiu, este singurul care are motive serioase să aibă şi îmi pare rău că această alianţă cu PD-L lui i-a creat, în primul rând, disconforturi majore. Şi aici are dreptul să fie nemulţumit şi, de aceea, faptul că comentează aşa ceva, în acest mod, nu mă deranjează, pentru că are motivaţii. Nu, nu primesc muniţie de la Cotroceni. Am vorbit mult mai puţin cu Cotroceniul decât se creează impresia. Nemulţumirile mele au trecut de mult, au fost de moment. Am destulă experienţă să ştiu că trebuie să te uiţi în faţă. Ce a fost în spate s-a terminat.
Majorarea pensiilor cu 9% ar putea fi amanata pana in septembrie
eprezentantii PSD si cei ai PD-L au analizat, luni, o propunere a Ministerului Finantelor de amanare a majorarii punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie pentru luna septembrie, masura ce ar putea aduce economii bugetare de aproape 1,2 miliarde euro. "Pensiile vor creste sigur in acest an, insa este posibil ca punctul de pensie sa ajunga la 45% abia in luna septembrie, intrucat majorarea acestora cu 9% din luna martie ar necesita in 2009 un transfer de la bugetul de stat la bugetul de pensii de aproape 3,2 miliarde euro, pentru a acoperi deficitul. Daca s-ar decide amanarea cresterii pensiilor cu inca sapte luni, s-ar putea face economii de aproape 1,2 miliarde euro", au declarat, pentru NewsIn, reprezentanti ai PSD.
Astfel, daca majorarea se amana pentru septembrie, deficitul bugetului public de pensii ar urma sa fie in acest an de doar 8 miliarde lei, potrivit calculelor finantelor. Suma ar urma sa fie acoperita de la bugetul de stat.
In prezent, punctul de pensie este 697,5 lei si reprezinta 41% din salariul mediu brut de 1.693 lei
, luat in calcul de actualul guvern pentru fundamentarea bugetului.
Majorarea puctului de pensie la 45% din salariul mediu pe economie ar insemna o crestere a pensiilor cu circa 9%, potrivit reprezentantilor Ministerului Muncii.
Ultima majorare a pensiilor a avut loc in luna octombrie 2008, cand punctul de pensie a fost majorat la 45% din salariul mediu brut de anul trecut, de 1.550 lei.
Pe de alta parte, reprezentantii PSD propun inghetarea cresterii pensiilor mari in acest an, astfel incat de majorarile prevazute de legea pensiilor sa beneficieze doar cei care au venituri mici.
"Trebuie sa hotaram daca se impune un nivel maxim pentru care se va aplica aceasta majorarea a pensiilor, iar variantele pe care le avem in vedere vizeaza plafonarea la 1.500-2.000 lei", au precizat, pentru NewsIn, reprezentanti social-democrati.
Astfel, daca majorarea se amana pentru septembrie, deficitul bugetului public de pensii ar urma sa fie in acest an de doar 8 miliarde lei, potrivit calculelor finantelor. Suma ar urma sa fie acoperita de la bugetul de stat.
In prezent, punctul de pensie este 697,5 lei si reprezinta 41% din salariul mediu brut de 1.693 lei
, luat in calcul de actualul guvern pentru fundamentarea bugetului.
Majorarea puctului de pensie la 45% din salariul mediu pe economie ar insemna o crestere a pensiilor cu circa 9%, potrivit reprezentantilor Ministerului Muncii.
Ultima majorare a pensiilor a avut loc in luna octombrie 2008, cand punctul de pensie a fost majorat la 45% din salariul mediu brut de anul trecut, de 1.550 lei.
Pe de alta parte, reprezentantii PSD propun inghetarea cresterii pensiilor mari in acest an, astfel incat de majorarile prevazute de legea pensiilor sa beneficieze doar cei care au venituri mici.
"Trebuie sa hotaram daca se impune un nivel maxim pentru care se va aplica aceasta majorarea a pensiilor, iar variantele pe care le avem in vedere vizeaza plafonarea la 1.500-2.000 lei", au precizat, pentru NewsIn, reprezentanti social-democrati.
Linsaj marca Felix
Un post de televiziune al lui Dan Voiculescu relata si despre cazul doctorului Renica Diaconescu, seful sectiei de neurologie din Spitalul Judetean Slatina, care ar avea-o internata de cinci ani pe soacra sa intr-o rezerva a sectiei pe care o conduce.
Diaconescu era prezentat ca un dusman al bolnavilor care isi intretine soacra din medicamentele si hrana pacientilor. Numai ca lucrurile stau cu totul altfel. Soacra sa, in varsta de 73 de ani, sufera, de aproape trei ani, de o boala rara si extrem de grava - miastenia gravis. Practic, un asemenea bolnav nu mai poate trai decat conectat la aparatele de respirat, iar soacra lui Diaconescu este un asemenea caz. Medicamentele sunt procurate din Ungaria de catre familia
Diaconescu, iar hrana, foarte putina, pentru ca bolnava mananca foarte greu, ii este adusa de acasa. Se pare ca doctorul Diaconescu trebuia executat la Antene, deoarece el parasise partidul lui Dan Voiculescu in urma cu cativa ani, impreuna cu mai multe zeci de membri. Atunci, liderul PC i-a promis ca il va pedepsi candva. Trebuie spus ca doctorul Renica Diaconescu urma sa fie numit director al Spitalului Judetean Olt sau sa fie chemat pentru un post de secretar de stat in Ministerul Sanatatii.
Diaconescu era prezentat ca un dusman al bolnavilor care isi intretine soacra din medicamentele si hrana pacientilor. Numai ca lucrurile stau cu totul altfel. Soacra sa, in varsta de 73 de ani, sufera, de aproape trei ani, de o boala rara si extrem de grava - miastenia gravis. Practic, un asemenea bolnav nu mai poate trai decat conectat la aparatele de respirat, iar soacra lui Diaconescu este un asemenea caz. Medicamentele sunt procurate din Ungaria de catre familia
Diaconescu, iar hrana, foarte putina, pentru ca bolnava mananca foarte greu, ii este adusa de acasa. Se pare ca doctorul Diaconescu trebuia executat la Antene, deoarece el parasise partidul lui Dan Voiculescu in urma cu cativa ani, impreuna cu mai multe zeci de membri. Atunci, liderul PC i-a promis ca il va pedepsi candva. Trebuie spus ca doctorul Renica Diaconescu urma sa fie numit director al Spitalului Judetean Olt sau sa fie chemat pentru un post de secretar de stat in Ministerul Sanatatii.
Moarte intelectualilor
Sindicalistul Bogdan Hossu vrea sa transforme artistii, pictorii, actorii, muzicienii, scriitorii, ziaristii, regizorii sau orice alti romani care traiesc din munca intelectuala in creatori de saibe
Presedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a propus, in discutia de de la sfarsitul saptamanii trecute cu premierul Emil Boc si ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, sa fie eliminata plata prin drepturile de autor, transmite Mediafax.
Drepturile de autor deriva din proprietatea intelectuala, care contine doua domenii: proprietatea industriala si drepturile de autor si cele conexe. Exista si o Organizatie Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI), care a fost infiintata dupa Conventia OMPI incheiata pe pe 14 iulie 1967 la Stöckholm. Conform acestei Conventii, dreptul de autor acopera creatiile literare, artistice si stiintifice. In plus, pana nu a reglementat drepturile de proprietate intelectuala si cele de autor prin legislatia interna, Romania nici nu a fost "bagata in seama"de Uniunea Europeana! In 1996 a aparut prima
lege, nr. 8, privind privind dreptul de autor si drepturile conexe, ultima modificare fiind operata in 2005, prin Ordonanta de Urgenta nr. 123.
Odata adoptata legislatia interna, au aparut mai multe organizatii in domeniu, una dintre cele mai importante fiind Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA), organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, cu autoritate unica pe teritoriul Romaniei in ceea ce priveste evidenta, observarea si controlul aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe.
Ceea ce inseamna ca, daca se elimina plata drepturilor de autor (practic, desfiintarea drepturilor de proprietate intelectuala!), "ne punem in cap"nu numai Uniunea Europeana, ci tot mapamondul. Pentru ca, o data eliminata legea, oricine din tara romaneasca va putea produce pantofi sport Adidas, televizoare Samsung, imbracaminte Versace, ba chiar si programe Microsoft. Toata lumea vorbeste de pirateria din domeniul muzicii, filmelor, programelor pe calculator, ba, mai mult, s-au infiintat nenumarate organisme
(inclusiv la nivelul Politiei) care sa contracareze pirateria, iar acum se "trezesc" unii ca legea trebuie abrogata! Pentru ca, eliminand plata drepturilor de autor, se elimina esenta legislatiei in domeniu.
Minciunile sindicalistului
Executivul ar putea adopta in februarie o Ordonanta de Urgenta prin care sa elimine remunerarea sub forma drepturilor de autor, pe care guvernantii o considera "salarii mascate", drepturile de autor fiind "taxate" doar cu impozitul pe venit (16%, dupa o deducere de 40%), in timp ce pe salarii se aplica o serie de contributii ale angajatorului si angajatului (contributii la asigurarile de sanatate, la asigurarile sociale etc.), a spus Bogdan Hossu, conform Hotnews. El a mai spus ca aceasta problema trebuie reglementata, pentru ca ea ar putea constitui "o forma de evaziune". Masura ar avea efect asupra a circa 200.000 de persoane, a mai spus Hossu, citat de NewsIn. In opinia liderului sindical, exista anumite categorii de angajati, cum sunt contabilii, notarii, arhitectii, care sunt platiti prin contracte de drepturi de autor, pentru ca astfel sunt exclusi de la plata anumitor taxe.
Potrivit lui Hossu, premierul Emil Boc a promis ca va reglementa aceasta problema, fara a da detalii despre modul in care se va face acest lucru sau data data unei astfel de decizii. "A fost o propunere ridicata de sindicate si patronate in cadrul discutiilor de vineri. Voi face o analiza la nivelul Guvernului pentru a vedea daca se impune sau nu o astfel de solutie. Pana acum nu a fost luata nicio decizie si va avea loc o analiza in acest sens", a declarat, la randul sau, primul ministru Emil Boc.
Profesii libere si drepturi de autor
Din datele centralizate de ANAF, reiese ca 61,5% din fisele fiscale depuse de angajatori la Fisc in 2007 cuprindeau venituri pe cartea de munca la nivelul salariului minim pe economie. Tot din datele ANAF reiese ca peste 37.000 de romani erau platiti cu drepturi de autor in 2007.
Liderul de sindicat vorbeste despre contabili, notari, arhitecti, care sunt platiti prin contracte de drepturi de autor. Acestea sunt reglementate, conform Codului Fiscal, in cadrul capitolului privind "veniturile din activitati independente", care cuprind veniturile comerciale
, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala. Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil etc. Codul Fiscal arata si ca veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor etc. Este adevarat ca in toata lumea exista activitati "liberale"si nu "libere", ca in Codul Fiscal roman. Problema a aparut in 2004, cand a avut loc o modificare si completare a Codului Fiscal, pesedistul Florin Georgescu (la vremea aceea presedintele Comisiei de buget-finante din Camera Deputatilor) a exclus varianta "profesii liberale", de teama PNL, si a introdus varianta "profesii libere"! Astfel, toate aceste categorii profesionale pot fi platite din activitati independente.
Dan Chisu, regizor
Creatia nu poate fi rasplatita astfel
"Legea eliminarii platii prin drepturile de autor nu ar trebui sa afecteze artistii, fie ei muzicieni, actori, scriitori, pictori, sculptori s.a.m.d., deoarece in cazul acestora drepturile de autor nu pot cunoaste substitut. Eu, in calitate
de regizor, actor, am avut si am in continuare drepturi de autor pentru ca acesta este mersul firesc al lucrurilor. Creatia nu poate fi rasplatita decat prin drepturi de autor". (A.V.)
Mihai Albu, designer
O ineptie
"Legea privind introducerea drepturilor de autor, in contextul legii veniturilor cumulate, nu poate fi privita ca un abuz in masura in care artistii s-ar indrepta catre fundatii care functioneaza in sistem privat si care colaboreaza cu institutiile statului. In ceea ce priveste problema eliminarii platii drepturilor de autor, aceasta este o ineptie, deoarece nu exista lege care sa intervina in privarea de drepturi de autor, a brandurile sau a marcile inregistrate. In masura in care marca inregistrata Mihai Albu, este solicitata de catre cineva in diferite servicii
, nicio lege nu-mi poate interzice mie, ca marca inregistrata, sa-mi primesc drepturile de autor. Nimeni nu poate sa foloseasca fara acordul meu sau incuviintarea mea, brandul Mihai Albu". (A.V.)
Marian Sarbu (PSD), ministrul Muncii
Trebuie o delimitare clara
"Trebuie sa existe o reglementare mai larga si cu conventiile civile si cu drepturile de autor, dar totul trebuie reglementat dupa o analiza atenta. Nu avem in acest moment o astfel de analiza. Probabil sindicalistii domnului Hossu au inceput sa observe ca exista forme de evaziune din drepturile de autor. Drepturile de autor nu vor fi eliminate definitiv, dar va trebui precizata clar o definitie a lor, ce contin si care sunt activitatile care se preteaza la chestia aceasta. Pana la urma nu a fost inventata degeaba notiunea de drepturi de autor. Cred ca se poate face o anumita delimitare, nu neaparat desfiintare sau curatenie, dar trebuie vizat cu adevarat ce inseamna continutul fiecarui angajament in parte si la ce tip de contract juridic se preteaza. Problema noastra este de a gasi granita intre diferitele tipuri de angajament. Cred ca trebuie o delimitare mai clara". (C.A.; C.G.P.)
Mariana Campeanu (PNL), fost ministru al Muncii
Retributie consacrata de o Directiva Europeana
"Aceste drepturi de autor nu se pot elimina asa pur si simplu si nici nu cred ca ar putea sa se renunte la aceasta forma de remunerare printr-o simpla ordonanta de urgenta. Aici este vorba la fel ca si la salarii, de drepturi fundamentale. Sunt niste probleme legate de aplicarea acestei legi, dar se pot face corectii in acest sens. Aceasta forma de retributie nu poate fi eliminata deoarece este consacrata in toata lumea si este Directiva Europeana. Probabil ca Bogdan Hossu s-a referit la anumite excese ale unor agenti economici insa trebuie analizat foarte atent pentru a nu face asa cum am facut si cu cumulul de pensii cu salariile si pentru niste exceptii sa lovim in oameni care au tot dreptul la aceasta forma de salarizare". (C.A.; C.G.P.)
Silviu Prigoana (PDL), deputat Comisia de Munca
E o discutie
"Nu este normal ca femeia de serviciu care da cu mopul sa fie platita pentru drepturi de autor, deoarece ceea ce face ea nu este o opera de arta. Cred ca in urma rapoartelor ce au fost date publicitatii si din care reiesea faptul ca la acest moment sunt 200.000 de romani care creeaza opere de arta, Guvernul a considerat necesar sa revizuiasca aceasta lege. Deocamdata a fost vorba de o discutie, insa mai este cale lunga pana la o lege expresa din acest punct de vedere. Legea se va da in sensul in care sa nu se mai poata da drepturi de autor pentru un sofer sau femeia de serviciu". (C.A.; C.G.P.)
Lakatos Petru (UDMR), deputat in Comisia de buget-finante
Nu putem fenta UE
"Nu cred ca o ordonanta de urgenta ar rezolva aceasta problema. Daca tot este pe rol acum o discutie privind bugetul si Codul fiscal pentru 2009 se poate incerca avansarea unor dezbateri si in aceasta directie. In general, s-a demonstrat ca ordonantele de urgenta facute pe genunchi au creat mai multe probleme decat rezolvari ale unor situatii incalcite. Pe de alta parte, cred ca legat de acest subiect trebuie pornit de la cauza si efect. Trebuie vazuta care este solutia mai buna pentru a-i elimina pe cei care fenteaza legea, pentru ca nu putem fenta reglementarile Uniunii Europene, aceasta cu remunerarea pentru drepturile de autor fiind una dintre ele". (C.A.; C.G.P.)
Presedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a propus, in discutia de de la sfarsitul saptamanii trecute cu premierul Emil Boc si ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, sa fie eliminata plata prin drepturile de autor, transmite Mediafax.
Drepturile de autor deriva din proprietatea intelectuala, care contine doua domenii: proprietatea industriala si drepturile de autor si cele conexe. Exista si o Organizatie Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI), care a fost infiintata dupa Conventia OMPI incheiata pe pe 14 iulie 1967 la Stöckholm. Conform acestei Conventii, dreptul de autor acopera creatiile literare, artistice si stiintifice. In plus, pana nu a reglementat drepturile de proprietate intelectuala si cele de autor prin legislatia interna, Romania nici nu a fost "bagata in seama"de Uniunea Europeana! In 1996 a aparut prima
lege, nr. 8, privind privind dreptul de autor si drepturile conexe, ultima modificare fiind operata in 2005, prin Ordonanta de Urgenta nr. 123.
Odata adoptata legislatia interna, au aparut mai multe organizatii in domeniu, una dintre cele mai importante fiind Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA), organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, cu autoritate unica pe teritoriul Romaniei in ceea ce priveste evidenta, observarea si controlul aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe.
Ceea ce inseamna ca, daca se elimina plata drepturilor de autor (practic, desfiintarea drepturilor de proprietate intelectuala!), "ne punem in cap"nu numai Uniunea Europeana, ci tot mapamondul. Pentru ca, o data eliminata legea, oricine din tara romaneasca va putea produce pantofi sport Adidas, televizoare Samsung, imbracaminte Versace, ba chiar si programe Microsoft. Toata lumea vorbeste de pirateria din domeniul muzicii, filmelor, programelor pe calculator, ba, mai mult, s-au infiintat nenumarate organisme
(inclusiv la nivelul Politiei) care sa contracareze pirateria, iar acum se "trezesc" unii ca legea trebuie abrogata! Pentru ca, eliminand plata drepturilor de autor, se elimina esenta legislatiei in domeniu.
Minciunile sindicalistului
Executivul ar putea adopta in februarie o Ordonanta de Urgenta prin care sa elimine remunerarea sub forma drepturilor de autor, pe care guvernantii o considera "salarii mascate", drepturile de autor fiind "taxate" doar cu impozitul pe venit (16%, dupa o deducere de 40%), in timp ce pe salarii se aplica o serie de contributii ale angajatorului si angajatului (contributii la asigurarile de sanatate, la asigurarile sociale etc.), a spus Bogdan Hossu, conform Hotnews. El a mai spus ca aceasta problema trebuie reglementata, pentru ca ea ar putea constitui "o forma de evaziune". Masura ar avea efect asupra a circa 200.000 de persoane, a mai spus Hossu, citat de NewsIn. In opinia liderului sindical, exista anumite categorii de angajati, cum sunt contabilii, notarii, arhitectii, care sunt platiti prin contracte de drepturi de autor, pentru ca astfel sunt exclusi de la plata anumitor taxe.
Potrivit lui Hossu, premierul Emil Boc a promis ca va reglementa aceasta problema, fara a da detalii despre modul in care se va face acest lucru sau data data unei astfel de decizii. "A fost o propunere ridicata de sindicate si patronate in cadrul discutiilor de vineri. Voi face o analiza la nivelul Guvernului pentru a vedea daca se impune sau nu o astfel de solutie. Pana acum nu a fost luata nicio decizie si va avea loc o analiza in acest sens", a declarat, la randul sau, primul ministru Emil Boc.
Profesii libere si drepturi de autor
Din datele centralizate de ANAF, reiese ca 61,5% din fisele fiscale depuse de angajatori la Fisc in 2007 cuprindeau venituri pe cartea de munca la nivelul salariului minim pe economie. Tot din datele ANAF reiese ca peste 37.000 de romani erau platiti cu drepturi de autor in 2007.
Liderul de sindicat vorbeste despre contabili, notari, arhitecti, care sunt platiti prin contracte de drepturi de autor. Acestea sunt reglementate, conform Codului Fiscal, in cadrul capitolului privind "veniturile din activitati independente", care cuprind veniturile comerciale
, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala. Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil etc. Codul Fiscal arata si ca veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor etc. Este adevarat ca in toata lumea exista activitati "liberale"si nu "libere", ca in Codul Fiscal roman. Problema a aparut in 2004, cand a avut loc o modificare si completare a Codului Fiscal, pesedistul Florin Georgescu (la vremea aceea presedintele Comisiei de buget-finante din Camera Deputatilor) a exclus varianta "profesii liberale", de teama PNL, si a introdus varianta "profesii libere"! Astfel, toate aceste categorii profesionale pot fi platite din activitati independente.
Dan Chisu, regizor
Creatia nu poate fi rasplatita astfel
"Legea eliminarii platii prin drepturile de autor nu ar trebui sa afecteze artistii, fie ei muzicieni, actori, scriitori, pictori, sculptori s.a.m.d., deoarece in cazul acestora drepturile de autor nu pot cunoaste substitut. Eu, in calitate
de regizor, actor, am avut si am in continuare drepturi de autor pentru ca acesta este mersul firesc al lucrurilor. Creatia nu poate fi rasplatita decat prin drepturi de autor". (A.V.)
Mihai Albu, designer
O ineptie
"Legea privind introducerea drepturilor de autor, in contextul legii veniturilor cumulate, nu poate fi privita ca un abuz in masura in care artistii s-ar indrepta catre fundatii care functioneaza in sistem privat si care colaboreaza cu institutiile statului. In ceea ce priveste problema eliminarii platii drepturilor de autor, aceasta este o ineptie, deoarece nu exista lege care sa intervina in privarea de drepturi de autor, a brandurile sau a marcile inregistrate. In masura in care marca inregistrata Mihai Albu, este solicitata de catre cineva in diferite servicii
, nicio lege nu-mi poate interzice mie, ca marca inregistrata, sa-mi primesc drepturile de autor. Nimeni nu poate sa foloseasca fara acordul meu sau incuviintarea mea, brandul Mihai Albu". (A.V.)
Marian Sarbu (PSD), ministrul Muncii
Trebuie o delimitare clara
"Trebuie sa existe o reglementare mai larga si cu conventiile civile si cu drepturile de autor, dar totul trebuie reglementat dupa o analiza atenta. Nu avem in acest moment o astfel de analiza. Probabil sindicalistii domnului Hossu au inceput sa observe ca exista forme de evaziune din drepturile de autor. Drepturile de autor nu vor fi eliminate definitiv, dar va trebui precizata clar o definitie a lor, ce contin si care sunt activitatile care se preteaza la chestia aceasta. Pana la urma nu a fost inventata degeaba notiunea de drepturi de autor. Cred ca se poate face o anumita delimitare, nu neaparat desfiintare sau curatenie, dar trebuie vizat cu adevarat ce inseamna continutul fiecarui angajament in parte si la ce tip de contract juridic se preteaza. Problema noastra este de a gasi granita intre diferitele tipuri de angajament. Cred ca trebuie o delimitare mai clara". (C.A.; C.G.P.)
Mariana Campeanu (PNL), fost ministru al Muncii
Retributie consacrata de o Directiva Europeana
"Aceste drepturi de autor nu se pot elimina asa pur si simplu si nici nu cred ca ar putea sa se renunte la aceasta forma de remunerare printr-o simpla ordonanta de urgenta. Aici este vorba la fel ca si la salarii, de drepturi fundamentale. Sunt niste probleme legate de aplicarea acestei legi, dar se pot face corectii in acest sens. Aceasta forma de retributie nu poate fi eliminata deoarece este consacrata in toata lumea si este Directiva Europeana. Probabil ca Bogdan Hossu s-a referit la anumite excese ale unor agenti economici insa trebuie analizat foarte atent pentru a nu face asa cum am facut si cu cumulul de pensii cu salariile si pentru niste exceptii sa lovim in oameni care au tot dreptul la aceasta forma de salarizare". (C.A.; C.G.P.)
Silviu Prigoana (PDL), deputat Comisia de Munca
E o discutie
"Nu este normal ca femeia de serviciu care da cu mopul sa fie platita pentru drepturi de autor, deoarece ceea ce face ea nu este o opera de arta. Cred ca in urma rapoartelor ce au fost date publicitatii si din care reiesea faptul ca la acest moment sunt 200.000 de romani care creeaza opere de arta, Guvernul a considerat necesar sa revizuiasca aceasta lege. Deocamdata a fost vorba de o discutie, insa mai este cale lunga pana la o lege expresa din acest punct de vedere. Legea se va da in sensul in care sa nu se mai poata da drepturi de autor pentru un sofer sau femeia de serviciu". (C.A.; C.G.P.)
Lakatos Petru (UDMR), deputat in Comisia de buget-finante
Nu putem fenta UE
"Nu cred ca o ordonanta de urgenta ar rezolva aceasta problema. Daca tot este pe rol acum o discutie privind bugetul si Codul fiscal pentru 2009 se poate incerca avansarea unor dezbateri si in aceasta directie. In general, s-a demonstrat ca ordonantele de urgenta facute pe genunchi au creat mai multe probleme decat rezolvari ale unor situatii incalcite. Pe de alta parte, cred ca legat de acest subiect trebuie pornit de la cauza si efect. Trebuie vazuta care este solutia mai buna pentru a-i elimina pe cei care fenteaza legea, pentru ca nu putem fenta reglementarile Uniunii Europene, aceasta cu remunerarea pentru drepturile de autor fiind una dintre ele". (C.A.; C.G.P.)
Operatorii de telefonie au avut deviza: «Organu'» nostru, stapânul nostru
Retinerea datelor conexe convorbirilor telefonice de catre operatorii de te-lefonie mobila da nastere unei lungi serii de con-troverse privind legiti-mitatea acestui demers. O prima
neregula ar fi aceea a postarii ope-ratorilor de telefonie mobila intr-o situatie delicata. Aceasta, pentru ca nici unul dintre contractele incheiate intre operatori si abonatii lor nu contine vreo prevedere referitoare la obligativitatea avertizarii clientilor cu privire la destinatia datelor in cauza.
♦ Legea 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice contine o serie de ambiguitati si inad-vertente a caror existenta risca sa aduca grave atingeri libertatilor ce-tatenesti. Ambiguitatea formularii adoptate de legiuitorul roman arunca Legea 298 in umbra neconstitutionalitatii, contravenind articolului 28 din Legea fun-damentala, referitor la inviolabilitatea cores-pondentei.
♦ Mecanismul care a generat directiva europeana cea care sta ca baza (si scuza) a aparitiei Legii 298/2008 este foarte asemanator controversatelor noastre ordonante de urgenta. Comisia Europeana este un organism alcatuit din 25 de comisari, care emit aceste directive fara a le mai trece prin filtrul parlamentar european. Spre deosebire de parlamentul irlandez, cel roman nu a avut nici o reactie la Directiva CE care a determinat aparitia Legii 298, desi avea aceasta posibilitate.
Retinerea datelor aferente convorbirilor telefonice (nu si a continutului acestora) de catre operatorii de telefonie mobila da nastere unei lungi serii de controverse privind legitimitatea acestui demers in forma in care a fost redactata legea. O prima neregula ar fi aceea a postarii operatorilor de telefonie mobila intr-o situatie delicata. Aceasta, pentru ca nici unul dintre contractele incheiate intre operatori si abonatii lor nu contine vreo prevedere referitoare la avertizarea clientilor cu privire la posibila destinatie a datelor in cauza. Ca o prima consecinta a acestui fapt, orice abonat de telefonie si-ar putea actiona in judecata operatorul pentru ca nu l-a avertizat asupra faptului ca anumite informatii aferente serviciului contractat ar putea fi furnizate autoritatilor, in conditiile legislatiei in discutie. Pe de alta parte, Legea 298 a adus in prim-plan anumite lacune ale unui alt act normativ, Legea 677/2001, referitoare la protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Or, nu se poate vorbi de aplicarea controversatei Legi 298 fara respectarea Legii 677. Articolul 1, alin. 4 al Legii 298 face referire la Legea 677, prin aceea ca prevederile acestui din urma act normativ ii conditioneaza aplicarea: “punerea in aplicare a prevederilor prezentei legi se face cu respectarea prevederilor Legii 677/2001, pentreu protectia persoanelor”. Articolul 5, alin. 1 al acesteia din urma specifica foarte clar faptul ca “ orice prelucrare a datelor cu caracter personal (...) poate fi data numai daca persoana vizata si-a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc pentru acea prelucrare”. Ceea ce inseamna ca operatorul de telefonie este obligat sa-si anunte clientul cu privire la faptul ca, spre exemplu, organele de cercetare penala au solicitat respectivele informatii.
Consimtamântul clientului poate fi ignorat
Legea in cauza prevede si o derogare de la aceasta obligatie, derogare care, asa cum a fost formulata, da posibilitatea unor interpretari periculoase. Printre altele, consimtamantul persoanei vizate nu mai este necesar: “cand prelucrarea este necesara in vederea protejarii vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate”. In conditiile in care Legea 298 face referire numai la infractiunile de terorism, criminalitate organizata si cele care afecteaza siguranta nationala, restrictiile impuse de Legea 677 sunt mult mai permisive... Contactat de catre reporterii “Gardianul”, avocatul Gheorghe Piperea ne-a declarat: “Este o situatie cel putin stranie, in care legea care conditioneaza aplicarea normelor in discutie este mai laxa decat prevederile restrictionate. Problema apare in momentul in care, in situatia in care se incepe urmarirea penala pentru o infractiune care nu face obiectul Legii 298, cel interesat de obtinerea informatiilor in cauza se poate prevala de prevederile Legii 677, care sunt mult mai permisive. Si mai grav este faptul ca se lasa loc de interpretare cand se pune problema consimtamantului celui vizat. Operatorul, care ar trebui sa il ceara, se poate folosi de caracterul neclar al formularii exceptiei de la aceasta obligatie. Or, ramanerea la latitudinea operatorului daca sa ceara ori nu acordul clientului este abuziv, pentru ca un operator de telefonie mobila nu are competenta intr-o astfel de situatie. El nu este nici judecator, nici procuror si nici legiuitor, ci un prestator de servicii. De aici pot rezulta multe excese”.
Contradictia cu un articol din Constitutie
Legea 298/2008, atat de controversata, intra in contradictie cu prevederile Constitutiei. Articolul 28 din Legea fundamentala prevede clar faptul ca „secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace
legale de comunicare este inviolabil”. Avocatul Gheorghe Piperea a precizat faptul ca formularea constitutionala face referire la intregul bagaj de informatii aferent corespondentei si comunicarii, nu numai la continutul acestora. In consecinta, inclusiv informatii privind ora si durata unui apel telefonic intra sub incidenta acestei prevederi constitutionale. „Problema este aceea a legiuitorului roman care, in aceasta situatie, s-a aratat a fi cel putin indolent”.
Norma impusa in Europa de 25 de indivizi
Toate aceste inadvertente, lacune si caracterul posibil generator de excese ar fi trebuit sa atraga atentia si reactia Parlamentului Romaniei. Mai mult chiar, mecanismul care a generat directiva europeana care sta ca baza (si scuza) aparitiei Legii 298/2008 este foarte asemanator controversatelor noastre ordonante de urgenta. Comisia Europeana este, de fapt, un organism alcatuit din 25 de comisari, care emit aceste directive fara a le mai trece prin filtrul parlamentar. Bune, rele, aceste directive produc efecte, cum este cazul si in sitatia aflata in discutie. Tratatul de la Roma permite parlamentelor nationale sa atace aceste directive, iar Comisia Europeana este obligata sa ofere un raspuns in termen de sase luni, timp in care directiva contestata este suspendata. Sa nu uitam ca aceste prevederi au fost impuse de Londra, care are cu totul alte probeme si prioritati decat Bucurestiul!”
Directiva 24 poate fi anulata in februarie
La nici o luna de la intrarea în vigoare, Legea interceptarii comunicatiilor ar putea fi anulata, odata cu invalidarea Directivei Europene 24 din 2006, in baza careia a fost adoptata Legea 298 in Romania. Pe 10 februarie, Curtea Europeana de Justitie (CEJ), din Luxemburg, urmeaza sa se pronunte definitiv în privinta Directivei 24. Aceasta a fost contestata de Irlanda la sfarsitul anului 2006 si exista sanse reale ca verdictul sa fie favorabil contestatorului. Daca CEJ va solutiona pozitiv contestatiile facute de statul irlandez, este de asteptat un val de abrogari în toate statele europene care si-au adaptat legislatiile în conformitate cu prevederile Directivei 24/2006, printre ele aflandu-se si tara noastra. Ca urmare, Comisia Europeana se va vedea nevoita sa initieze un nou proiect de directiva, tinand cont de modificarile generate de contenstatiile primite pe vechea forma a directivei. Contestarea Deciziei 24/2006 este sustinuta (printr-o interventie scrisa) de 43 de organizatii si asociatii
europene din domeniul comunicatiilor. Organizatiile care apara drepturile omului considera ca înregistrarea datelor personale nu trebuie sa se produca generalizat, ci exclusiv la cererea organelor de ancheta si în baza unui mandat judecatoresc. Specialistii sustin ca Directiva 24 nu este doar un abuz asupra drepturilor omului, ci si un fiasco din punctul de vedere al atingerii scopului declarat. Si asta pentru ca membrii organizatiilor teroriste si ai gruparilor de criminalitate transfrontaliera se pot folosi, pentru a comunica în siguranta, de servere internationale de posta electronica, cum sunt cele furnizate de Google si Yahoo, de programe
de telefonie prin internet gen Skype, sau de alte programe gratuite care garanteaza protejarea datelor personale.
ANC vrea sa-i ceara lui Boc sa elimine un articol din lege
Presedintele Autoritatii Nationale pentru Comunicatii, Liviu Nistoran (foto), vrea chiar eliminarea unui articol din Legea 298. Seful ANC sustine ca articolul 20 din Lege, potrivit caruia “in scopul prevenirii si contracararii amenintarilor la adesa securitatii nationale, organele de stat cu atributii in acest domeniu pot avea acces, prin actele
normative ce reglementeaza activitatea de realizare a securitatii nationale, la datele retinute de furnizorii de servicii si retelele publice de comunicatii electronice“. Potrivit lui Nistoran, acest articol deturneaza scopul directivei europene. Mai mult, Nistoran sustine ca prin aceasta lege “s-ar putea avea acces practic inclusiv la continutul unui email sau al unei convorbiri telefonice”.
neregula ar fi aceea a postarii ope-ratorilor de telefonie mobila intr-o situatie delicata. Aceasta, pentru ca nici unul dintre contractele incheiate intre operatori si abonatii lor nu contine vreo prevedere referitoare la obligativitatea avertizarii clientilor cu privire la destinatia datelor in cauza.
♦ Legea 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice contine o serie de ambiguitati si inad-vertente a caror existenta risca sa aduca grave atingeri libertatilor ce-tatenesti. Ambiguitatea formularii adoptate de legiuitorul roman arunca Legea 298 in umbra neconstitutionalitatii, contravenind articolului 28 din Legea fun-damentala, referitor la inviolabilitatea cores-pondentei.
♦ Mecanismul care a generat directiva europeana cea care sta ca baza (si scuza) a aparitiei Legii 298/2008 este foarte asemanator controversatelor noastre ordonante de urgenta. Comisia Europeana este un organism alcatuit din 25 de comisari, care emit aceste directive fara a le mai trece prin filtrul parlamentar european. Spre deosebire de parlamentul irlandez, cel roman nu a avut nici o reactie la Directiva CE care a determinat aparitia Legii 298, desi avea aceasta posibilitate.
Retinerea datelor aferente convorbirilor telefonice (nu si a continutului acestora) de catre operatorii de telefonie mobila da nastere unei lungi serii de controverse privind legitimitatea acestui demers in forma in care a fost redactata legea. O prima neregula ar fi aceea a postarii operatorilor de telefonie mobila intr-o situatie delicata. Aceasta, pentru ca nici unul dintre contractele incheiate intre operatori si abonatii lor nu contine vreo prevedere referitoare la avertizarea clientilor cu privire la posibila destinatie a datelor in cauza. Ca o prima consecinta a acestui fapt, orice abonat de telefonie si-ar putea actiona in judecata operatorul pentru ca nu l-a avertizat asupra faptului ca anumite informatii aferente serviciului contractat ar putea fi furnizate autoritatilor, in conditiile legislatiei in discutie. Pe de alta parte, Legea 298 a adus in prim-plan anumite lacune ale unui alt act normativ, Legea 677/2001, referitoare la protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Or, nu se poate vorbi de aplicarea controversatei Legi 298 fara respectarea Legii 677. Articolul 1, alin. 4 al Legii 298 face referire la Legea 677, prin aceea ca prevederile acestui din urma act normativ ii conditioneaza aplicarea: “punerea in aplicare a prevederilor prezentei legi se face cu respectarea prevederilor Legii 677/2001, pentreu protectia persoanelor”. Articolul 5, alin. 1 al acesteia din urma specifica foarte clar faptul ca “ orice prelucrare a datelor cu caracter personal (...) poate fi data numai daca persoana vizata si-a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc pentru acea prelucrare”. Ceea ce inseamna ca operatorul de telefonie este obligat sa-si anunte clientul cu privire la faptul ca, spre exemplu, organele de cercetare penala au solicitat respectivele informatii.
Consimtamântul clientului poate fi ignorat
Legea in cauza prevede si o derogare de la aceasta obligatie, derogare care, asa cum a fost formulata, da posibilitatea unor interpretari periculoase. Printre altele, consimtamantul persoanei vizate nu mai este necesar: “cand prelucrarea este necesara in vederea protejarii vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate”. In conditiile in care Legea 298 face referire numai la infractiunile de terorism, criminalitate organizata si cele care afecteaza siguranta nationala, restrictiile impuse de Legea 677 sunt mult mai permisive... Contactat de catre reporterii “Gardianul”, avocatul Gheorghe Piperea ne-a declarat: “Este o situatie cel putin stranie, in care legea care conditioneaza aplicarea normelor in discutie este mai laxa decat prevederile restrictionate. Problema apare in momentul in care, in situatia in care se incepe urmarirea penala pentru o infractiune care nu face obiectul Legii 298, cel interesat de obtinerea informatiilor in cauza se poate prevala de prevederile Legii 677, care sunt mult mai permisive. Si mai grav este faptul ca se lasa loc de interpretare cand se pune problema consimtamantului celui vizat. Operatorul, care ar trebui sa il ceara, se poate folosi de caracterul neclar al formularii exceptiei de la aceasta obligatie. Or, ramanerea la latitudinea operatorului daca sa ceara ori nu acordul clientului este abuziv, pentru ca un operator de telefonie mobila nu are competenta intr-o astfel de situatie. El nu este nici judecator, nici procuror si nici legiuitor, ci un prestator de servicii. De aici pot rezulta multe excese”.
Contradictia cu un articol din Constitutie
Legea 298/2008, atat de controversata, intra in contradictie cu prevederile Constitutiei. Articolul 28 din Legea fundamentala prevede clar faptul ca „secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace
legale de comunicare este inviolabil”. Avocatul Gheorghe Piperea a precizat faptul ca formularea constitutionala face referire la intregul bagaj de informatii aferent corespondentei si comunicarii, nu numai la continutul acestora. In consecinta, inclusiv informatii privind ora si durata unui apel telefonic intra sub incidenta acestei prevederi constitutionale. „Problema este aceea a legiuitorului roman care, in aceasta situatie, s-a aratat a fi cel putin indolent”.
Norma impusa in Europa de 25 de indivizi
Toate aceste inadvertente, lacune si caracterul posibil generator de excese ar fi trebuit sa atraga atentia si reactia Parlamentului Romaniei. Mai mult chiar, mecanismul care a generat directiva europeana care sta ca baza (si scuza) aparitiei Legii 298/2008 este foarte asemanator controversatelor noastre ordonante de urgenta. Comisia Europeana este, de fapt, un organism alcatuit din 25 de comisari, care emit aceste directive fara a le mai trece prin filtrul parlamentar. Bune, rele, aceste directive produc efecte, cum este cazul si in sitatia aflata in discutie. Tratatul de la Roma permite parlamentelor nationale sa atace aceste directive, iar Comisia Europeana este obligata sa ofere un raspuns in termen de sase luni, timp in care directiva contestata este suspendata. Sa nu uitam ca aceste prevederi au fost impuse de Londra, care are cu totul alte probeme si prioritati decat Bucurestiul!”
Directiva 24 poate fi anulata in februarie
La nici o luna de la intrarea în vigoare, Legea interceptarii comunicatiilor ar putea fi anulata, odata cu invalidarea Directivei Europene 24 din 2006, in baza careia a fost adoptata Legea 298 in Romania. Pe 10 februarie, Curtea Europeana de Justitie (CEJ), din Luxemburg, urmeaza sa se pronunte definitiv în privinta Directivei 24. Aceasta a fost contestata de Irlanda la sfarsitul anului 2006 si exista sanse reale ca verdictul sa fie favorabil contestatorului. Daca CEJ va solutiona pozitiv contestatiile facute de statul irlandez, este de asteptat un val de abrogari în toate statele europene care si-au adaptat legislatiile în conformitate cu prevederile Directivei 24/2006, printre ele aflandu-se si tara noastra. Ca urmare, Comisia Europeana se va vedea nevoita sa initieze un nou proiect de directiva, tinand cont de modificarile generate de contenstatiile primite pe vechea forma a directivei. Contestarea Deciziei 24/2006 este sustinuta (printr-o interventie scrisa) de 43 de organizatii si asociatii
europene din domeniul comunicatiilor. Organizatiile care apara drepturile omului considera ca înregistrarea datelor personale nu trebuie sa se produca generalizat, ci exclusiv la cererea organelor de ancheta si în baza unui mandat judecatoresc. Specialistii sustin ca Directiva 24 nu este doar un abuz asupra drepturilor omului, ci si un fiasco din punctul de vedere al atingerii scopului declarat. Si asta pentru ca membrii organizatiilor teroriste si ai gruparilor de criminalitate transfrontaliera se pot folosi, pentru a comunica în siguranta, de servere internationale de posta electronica, cum sunt cele furnizate de Google si Yahoo, de programe
de telefonie prin internet gen Skype, sau de alte programe gratuite care garanteaza protejarea datelor personale.
ANC vrea sa-i ceara lui Boc sa elimine un articol din lege
Presedintele Autoritatii Nationale pentru Comunicatii, Liviu Nistoran (foto), vrea chiar eliminarea unui articol din Legea 298. Seful ANC sustine ca articolul 20 din Lege, potrivit caruia “in scopul prevenirii si contracararii amenintarilor la adesa securitatii nationale, organele de stat cu atributii in acest domeniu pot avea acces, prin actele
normative ce reglementeaza activitatea de realizare a securitatii nationale, la datele retinute de furnizorii de servicii si retelele publice de comunicatii electronice“. Potrivit lui Nistoran, acest articol deturneaza scopul directivei europene. Mai mult, Nistoran sustine ca prin aceasta lege “s-ar putea avea acces practic inclusiv la continutul unui email sau al unei convorbiri telefonice”.
"Micutii romani", vedetele prostitutiei masculine in Occident
mania nu exporta doar femei pe piata prostitutiei din Occident. Un fenomen mai putin cunoscut la noi, dar monitorizat in strainatate de cativa ani, este cel al baietilor romani care ajung in marile orase europene si fac sex, contra cost
, cu barbati homosexuali. Astfel reusesc sa supravietuiasca in Milano, Roma sau Paris tineri care au plecat de acasa ademeniti de mirajul Occidentului, dar au ajuns foarte repede sa moara de foame. Reporterii "Romaniei libere" au facut o investigatie incognito printre baietii care se prostitueaza pe strazile din Paris si Milano. Unul dintre tinerii abordati in Gara de Nord din Paris era atat de disperat incat ar fi fost dispus sa se prostitueze si fara sa primeasca bani.
"Uneori ajung intr-o situatie atat de proasta incat se multumesc chiar si cu o masa calda", explica Antoaneta Popescu, care lucreaza pentru "Hors la Rue", o asociatie franceza ce se ocupa cu ajutorarea tinerilor din Romania care traiesc pe strazi. In capitala Frantei, "micutii romani", cum li se spune, sunt foarte cunoscuti pe piata sexului. Aceeasi situatie este si in Italia. Organizatiile umanitare pentru tineri din cele doua tari au in evidenta zeci de tineri din Romania care se prostitueaza, dar spun ca in realitate numarul acestora este mult mai mare.
Parisul e un oras agitat la miezul noptii. Dupa o zi de alergat prin muzee, turistii cauta acum altfel de distractii. La cinematografele porno din Place Pigalle, dar si la Sexodrom incepe cu adevarat nebunia. Iar in Moulin Rouge, spectacolul tocmai s-a incins.
La marginea de est a Parisului, padurea se transforma. In timpul zilei, Bois du Boulogne este un loc de plimbare si picnic. Zeci de oameni alearga sau se joaca cu copii si caini. E o zona linistita. Doar prezervativele aruncate din loc in loc anunta ca linistea e temporara. Noaptea, pe trotuarele din fata restaurantelor de lux luminate excesiv sau adanc in padure, isi fac aparitia travestiti din Brazilia ori Chile, prostituate din Europa de Est care asteapta clienti generosi si traficanti de droguri algerieni. In toata aceasta "fauna", noi cautam o singura specie: baietii romani care se vand oricarui barbat cu fantezii homosexuale dispus sa plateasca 50 de euro pe ora. In prima noastra noapte in padure, cerem lamuriri unui travestit blond, imbracat in intregime in negru, cu sanii mari scosi la vedere.
» Reporter: Buna seara.
Travestit: Buna.
» R.: Ii cautam pe baietii romani.
T.: Baietii romani? Sunt la sensul giratoriu si pe stradute.
» R.: Sunt chiar in Paris?
T.: Micutii romani... Despre ei e vorba?
» R.: Da.
T.: Ii gasiti pe la sensul giratoriu si pe stradute.
Ascultam indicatiile si pornim printre copacii de la Bois du Boulogne. Repetatele noastre treceri prin zona atrag insa atentia si ne trezim urmariti de un Peugeot albastru cu farurile stinse. Dupa ce ne depasesc, observam in masina doua cefe imense, poate cele mai mari pe care le vazuseram vreodata. Indivizii ne dau de inteles ca nu avem decat doua optiuni: ori o intindem, ori o incurcam.
Hotaram sa revenim in noaptea urmatoare.
Bogdan, din Craiova: "Fac sex cu oameni"
Un alt loc unde tinerii din Romania se prostitueaza este Gara de Nord din Paris. Baietii stau chiar la intrarea principala, unii dorm pe caldaram, in saci de dormit albastri, altii se plimba si cauta clienti. Cateva tiganci din Romania striga intr-o franceza stricata ca sunt din Bosnia-Hertegovina si cer bani pentru asta. Le intrebam, in engleza, daca vin chiar de acolo si ne raspund sec: "Yes, din Bosnia". Le dam totusi un euro.
Ne indreptam spre un grup de baieti care stau adunati aproape de usile mari ale garii. Auzim ca vorbesc romaneste, asa ca decidem sa-i abordam. Am fost avertizati insa de reprezentantii Asociatiei "Hors la Rue", care se ocupa de copiii
romani ai strazii din capitala Frantei, ca acestia se feresc de conationalii lor, de teama sau, mai degraba, de rusine. Asa ca singura cale de a le afla povestea este sa pretindem ca suntem olandezi in cautare de senzatii tarii. Le spunem direct ca vrem un baiat pentru sex, iar ei se ofera in cor sa vina cu noi. Pana la urma il alegem pe Bogdan, singurul care vorbeste engleza cat de cat. Ne cere 50 de euro pe ora.
Bogdan are numai 20 de ani. E din Craiova si a venit la Paris ca sa faca bani. Intalnirea cu Occidentul a fost insa mai dura
decat s-a asteptat. Desi ii plac fetele, Bogdan a ajuns sa se culce cu barbati pentru a-si castiga existenta. Prietenii lui, ne zice, fac acelasi lucru. E incordat cand discuta cu noi, dar rade tot timpul, incearca sa para relaxat.
» Reporter: De ce ai venit la Paris?
Bogdan: Pentru bani.
» R.: Cum faci banii?
B.: Eu... Fac sex cu oameni.
» R.: Ai mai fost si prin alte parti sau ai venit din prima la Paris?
B.: Da. Am fost in Germania, in Berlin.
» R.: Ai fost si la Roma?
B.: Nu, nu in Roma. La Foggia.
La finalul discutiei, ii spunem lui Bogdan ca ne-am razgandit, nu mai vrem serviciile sale sexuale. Ii dam 20 de euro pentru deranj, dar romanul este foarte mirat. Nu intelege de ce nu-l mai "inchiriem" si incepe sa negocieze. E dispus sa vina si pentru 20 de euro pe ora. Refuzam, invocand ca ni s-a facut mila de el. Atunci baiatul face o oferta
surprinzatoare: vine in camera noastra si pe gratis. Acum noi suntem cei mirati.
"Sunt disperati"
Asociatia "Hors la Rue" si colaboratorii sai romani asigura asistenta sociala si psihologica tinerilor din tara noastra care traiesc pe strazile Parisului. Le ofera mancare, scolarizare si incearca sa-i reintegreze in familiile naturale, fie ca acestea se afla cu ei in Franta sau in Romania. Pana acum, peste 300 de copii au fost salvati, potrivit datelor de pe site-ul asociatiei.
Antoaneta Popescu, colaborator al "Hors la Rue", ne-a explicat ca, de multe ori, baietii ajung intr-o situatie atat de disperata incat se culca cu barbati francezi chiar si pentru o masa calda. "De multe ori, fie ca sunt copii sau au deja 18 ani, nici macar nu e vorba de bani, ci de haine, o atentie, pleaca in vacanta. Sunt multumiti ca se duc la mare. Sunt tineri care stau in conditii proaste. Deja faptul ca locuiesc la un francez cu care se culca inseamna ceva. Stau la cald", precizeaza Antoaneta Popescu.
Aceasta mentioneaza ca, deseori, prostitutia este o decizie de moment sau de disperare pentru tinerii care, venind la Paris cu gandul sa munceasca, afla ca viata e mult mai grea decat si-au imaginat. "E o chestie ocazionala pe care o descopera aici, ca un mod usor de a face bani. N-au fost si nu sunt homosexuali sau se indoiesc poate de sexualitatea lor, descopera aici o lume mai toleranta cu homosexualii si apeleaza la aceasta cale", apreciaza Antoaneta Popescu.
Prostitutia masculina in Occident e un fenomen care se manifesta de multi ani. Daca la inceput era la un nivel destul de redus, in ultima perioada este intr-o crestere continua. Baietii romani care isi ofera serviciile sexuale pentru bani pot fi intalniti intr-un numar consistent si in Italia – la Roma, Milano ori in statiunile din Alpi –, dar si in Germania. Asociatia "Hors la Rue" a identificat, la finele anului trecut, zece baieti care se prostituau numai in Gara de Nord din Paris. Colegii de la alte organizatii au in evidenta 50 de cazuri asemanatoare doar la Roma, in Italia.
Clientii acestor copii sunt in general barbati de peste 40 de ani si chiar pensionari. "Batrani sau mai putin batrani. Pensionari. Sau cel putin asa arata. Presupun ca sunt pensionari pentru ca stau toata ziua in gara", afirma Antoaneta Popescu.
"Cat vrei pentru un sex oral?"
Pe unul dintre clientii baietilor romani l-am cunoscut chiar noi in parcul din fata Garii Centrale din Milano. Asteapta sprijinit de un stand pentru inchiriat biciclete si arunca priviri interesate in toate directiile. Este blond, are cercei in ambele urechi si poarta manusi negre din piele. Barbatul isi tine mana la piept intr-o maniera feminina. Cand ne apropiem de el prima oara, se indeparteaza speriat. Nu prea mult, doar vreo suta de metri, pentru ca nu intelege ce vrem de fapt. Revine apoi la stand, intr-un ciudat joc al cunoasterii, cand noi ne retragem.
Cand ne apropiem din nou, pleaca. Scena se repeta zece minute. La final, italianul trece strada si porneste spre spatele garii, nu inainte de a verifica daca-l urmarim. Ajungem astfel langa un chiosc. Giancarlo are in jur de 40 de ani, a fost in Romania, ba chiar are prieteni la Brasov. Noi ne prezentam ca doi romani flamanzi, abia ajunsi la Milano, care cauta o cale rapida de a castiga niste bani.
» Reporter: Vreau sa fac bani.
Giancarlo (rade): Cat vrei ca sa iti fac sex oral?
» R.: Zi tu.
G.: Sa fac o oferta? O oferta libera.
» R.: 50 de euro e mult?
G.: Nu, nu ma intereseaza. 30 de euro, cel mult.
» R.: Si ce vrei de 30 de euro?
G.: Sex oral!
Giancarlo pare dezamagit cand afla ca numai unul dintre noi e dispus sa-l satisfaca sexual. Ar fi preferat sa mergem amandoi, pentru ca ii plac foarte mult romanii. "Ma mangaie, ma saruta, ma tin in brate. Unii dintre ei sunt foarte tandri." Il ascultam, iar apoi, pretextand ca nu suntem multumiti de suma pe care ne-o ofera, ii spunem ca e mai bine sa ne vedem intr-o alta zi, cand se simte mai darnic. Dupa ce-l parasim, se mai plimba cateva secunde derutat pe langa chiosc, pana se hotaraste sa plece.
Florin, din Calarasi: "Am venit la produs"
Romanii din Italia, ca si cei din Franta, se prostitueaza in gari, in padurile de la marginea marilor orase sau pe drumurile spre suburbii. Vara mai ales, aceste locuri sunt pline de tineri, femei si barbati, care fac sex pe bani. In luna decembrie, atunci cand am fost noi, din cauza frigului de afara, oferta era destul de "subtire". Pe drumul spre Vigevano, o suburbie a metropolei Milano, l-am intalnit pe Florin, un tanar de aproximativ 20 de ani, originar din Calarasi. De data aceasta, lui nu-i ascundem ca suntem romani. Desi evita sa ne priveasca in ochi, Florin ne povesteste ca a venit si el tot cu gandul la bani. Pare sa-i mearga bine, daca ne luam dupa hainele pe care le poarta, nu dintre cele mai bune, dar oricum curate si aproape noi.
» Reporter.: Ce faci pe aici?
F.: La produs!
, cu barbati homosexuali. Astfel reusesc sa supravietuiasca in Milano, Roma sau Paris tineri care au plecat de acasa ademeniti de mirajul Occidentului, dar au ajuns foarte repede sa moara de foame. Reporterii "Romaniei libere" au facut o investigatie incognito printre baietii care se prostitueaza pe strazile din Paris si Milano. Unul dintre tinerii abordati in Gara de Nord din Paris era atat de disperat incat ar fi fost dispus sa se prostitueze si fara sa primeasca bani.
"Uneori ajung intr-o situatie atat de proasta incat se multumesc chiar si cu o masa calda", explica Antoaneta Popescu, care lucreaza pentru "Hors la Rue", o asociatie franceza ce se ocupa cu ajutorarea tinerilor din Romania care traiesc pe strazi. In capitala Frantei, "micutii romani", cum li se spune, sunt foarte cunoscuti pe piata sexului. Aceeasi situatie este si in Italia. Organizatiile umanitare pentru tineri din cele doua tari au in evidenta zeci de tineri din Romania care se prostitueaza, dar spun ca in realitate numarul acestora este mult mai mare.
Parisul e un oras agitat la miezul noptii. Dupa o zi de alergat prin muzee, turistii cauta acum altfel de distractii. La cinematografele porno din Place Pigalle, dar si la Sexodrom incepe cu adevarat nebunia. Iar in Moulin Rouge, spectacolul tocmai s-a incins.
La marginea de est a Parisului, padurea se transforma. In timpul zilei, Bois du Boulogne este un loc de plimbare si picnic. Zeci de oameni alearga sau se joaca cu copii si caini. E o zona linistita. Doar prezervativele aruncate din loc in loc anunta ca linistea e temporara. Noaptea, pe trotuarele din fata restaurantelor de lux luminate excesiv sau adanc in padure, isi fac aparitia travestiti din Brazilia ori Chile, prostituate din Europa de Est care asteapta clienti generosi si traficanti de droguri algerieni. In toata aceasta "fauna", noi cautam o singura specie: baietii romani care se vand oricarui barbat cu fantezii homosexuale dispus sa plateasca 50 de euro pe ora. In prima noastra noapte in padure, cerem lamuriri unui travestit blond, imbracat in intregime in negru, cu sanii mari scosi la vedere.
» Reporter: Buna seara.
Travestit: Buna.
» R.: Ii cautam pe baietii romani.
T.: Baietii romani? Sunt la sensul giratoriu si pe stradute.
» R.: Sunt chiar in Paris?
T.: Micutii romani... Despre ei e vorba?
» R.: Da.
T.: Ii gasiti pe la sensul giratoriu si pe stradute.
Ascultam indicatiile si pornim printre copacii de la Bois du Boulogne. Repetatele noastre treceri prin zona atrag insa atentia si ne trezim urmariti de un Peugeot albastru cu farurile stinse. Dupa ce ne depasesc, observam in masina doua cefe imense, poate cele mai mari pe care le vazuseram vreodata. Indivizii ne dau de inteles ca nu avem decat doua optiuni: ori o intindem, ori o incurcam.
Hotaram sa revenim in noaptea urmatoare.
Bogdan, din Craiova: "Fac sex cu oameni"
Un alt loc unde tinerii din Romania se prostitueaza este Gara de Nord din Paris. Baietii stau chiar la intrarea principala, unii dorm pe caldaram, in saci de dormit albastri, altii se plimba si cauta clienti. Cateva tiganci din Romania striga intr-o franceza stricata ca sunt din Bosnia-Hertegovina si cer bani pentru asta. Le intrebam, in engleza, daca vin chiar de acolo si ne raspund sec: "Yes, din Bosnia". Le dam totusi un euro.
Ne indreptam spre un grup de baieti care stau adunati aproape de usile mari ale garii. Auzim ca vorbesc romaneste, asa ca decidem sa-i abordam. Am fost avertizati insa de reprezentantii Asociatiei "Hors la Rue", care se ocupa de copiii
romani ai strazii din capitala Frantei, ca acestia se feresc de conationalii lor, de teama sau, mai degraba, de rusine. Asa ca singura cale de a le afla povestea este sa pretindem ca suntem olandezi in cautare de senzatii tarii. Le spunem direct ca vrem un baiat pentru sex, iar ei se ofera in cor sa vina cu noi. Pana la urma il alegem pe Bogdan, singurul care vorbeste engleza cat de cat. Ne cere 50 de euro pe ora.
Bogdan are numai 20 de ani. E din Craiova si a venit la Paris ca sa faca bani. Intalnirea cu Occidentul a fost insa mai dura
decat s-a asteptat. Desi ii plac fetele, Bogdan a ajuns sa se culce cu barbati pentru a-si castiga existenta. Prietenii lui, ne zice, fac acelasi lucru. E incordat cand discuta cu noi, dar rade tot timpul, incearca sa para relaxat.
» Reporter: De ce ai venit la Paris?
Bogdan: Pentru bani.
» R.: Cum faci banii?
B.: Eu... Fac sex cu oameni.
» R.: Ai mai fost si prin alte parti sau ai venit din prima la Paris?
B.: Da. Am fost in Germania, in Berlin.
» R.: Ai fost si la Roma?
B.: Nu, nu in Roma. La Foggia.
La finalul discutiei, ii spunem lui Bogdan ca ne-am razgandit, nu mai vrem serviciile sale sexuale. Ii dam 20 de euro pentru deranj, dar romanul este foarte mirat. Nu intelege de ce nu-l mai "inchiriem" si incepe sa negocieze. E dispus sa vina si pentru 20 de euro pe ora. Refuzam, invocand ca ni s-a facut mila de el. Atunci baiatul face o oferta
surprinzatoare: vine in camera noastra si pe gratis. Acum noi suntem cei mirati.
"Sunt disperati"
Asociatia "Hors la Rue" si colaboratorii sai romani asigura asistenta sociala si psihologica tinerilor din tara noastra care traiesc pe strazile Parisului. Le ofera mancare, scolarizare si incearca sa-i reintegreze in familiile naturale, fie ca acestea se afla cu ei in Franta sau in Romania. Pana acum, peste 300 de copii au fost salvati, potrivit datelor de pe site-ul asociatiei.
Antoaneta Popescu, colaborator al "Hors la Rue", ne-a explicat ca, de multe ori, baietii ajung intr-o situatie atat de disperata incat se culca cu barbati francezi chiar si pentru o masa calda. "De multe ori, fie ca sunt copii sau au deja 18 ani, nici macar nu e vorba de bani, ci de haine, o atentie, pleaca in vacanta. Sunt multumiti ca se duc la mare. Sunt tineri care stau in conditii proaste. Deja faptul ca locuiesc la un francez cu care se culca inseamna ceva. Stau la cald", precizeaza Antoaneta Popescu.
Aceasta mentioneaza ca, deseori, prostitutia este o decizie de moment sau de disperare pentru tinerii care, venind la Paris cu gandul sa munceasca, afla ca viata e mult mai grea decat si-au imaginat. "E o chestie ocazionala pe care o descopera aici, ca un mod usor de a face bani. N-au fost si nu sunt homosexuali sau se indoiesc poate de sexualitatea lor, descopera aici o lume mai toleranta cu homosexualii si apeleaza la aceasta cale", apreciaza Antoaneta Popescu.
Prostitutia masculina in Occident e un fenomen care se manifesta de multi ani. Daca la inceput era la un nivel destul de redus, in ultima perioada este intr-o crestere continua. Baietii romani care isi ofera serviciile sexuale pentru bani pot fi intalniti intr-un numar consistent si in Italia – la Roma, Milano ori in statiunile din Alpi –, dar si in Germania. Asociatia "Hors la Rue" a identificat, la finele anului trecut, zece baieti care se prostituau numai in Gara de Nord din Paris. Colegii de la alte organizatii au in evidenta 50 de cazuri asemanatoare doar la Roma, in Italia.
Clientii acestor copii sunt in general barbati de peste 40 de ani si chiar pensionari. "Batrani sau mai putin batrani. Pensionari. Sau cel putin asa arata. Presupun ca sunt pensionari pentru ca stau toata ziua in gara", afirma Antoaneta Popescu.
"Cat vrei pentru un sex oral?"
Pe unul dintre clientii baietilor romani l-am cunoscut chiar noi in parcul din fata Garii Centrale din Milano. Asteapta sprijinit de un stand pentru inchiriat biciclete si arunca priviri interesate in toate directiile. Este blond, are cercei in ambele urechi si poarta manusi negre din piele. Barbatul isi tine mana la piept intr-o maniera feminina. Cand ne apropiem de el prima oara, se indeparteaza speriat. Nu prea mult, doar vreo suta de metri, pentru ca nu intelege ce vrem de fapt. Revine apoi la stand, intr-un ciudat joc al cunoasterii, cand noi ne retragem.
Cand ne apropiem din nou, pleaca. Scena se repeta zece minute. La final, italianul trece strada si porneste spre spatele garii, nu inainte de a verifica daca-l urmarim. Ajungem astfel langa un chiosc. Giancarlo are in jur de 40 de ani, a fost in Romania, ba chiar are prieteni la Brasov. Noi ne prezentam ca doi romani flamanzi, abia ajunsi la Milano, care cauta o cale rapida de a castiga niste bani.
» Reporter: Vreau sa fac bani.
Giancarlo (rade): Cat vrei ca sa iti fac sex oral?
» R.: Zi tu.
G.: Sa fac o oferta? O oferta libera.
» R.: 50 de euro e mult?
G.: Nu, nu ma intereseaza. 30 de euro, cel mult.
» R.: Si ce vrei de 30 de euro?
G.: Sex oral!
Giancarlo pare dezamagit cand afla ca numai unul dintre noi e dispus sa-l satisfaca sexual. Ar fi preferat sa mergem amandoi, pentru ca ii plac foarte mult romanii. "Ma mangaie, ma saruta, ma tin in brate. Unii dintre ei sunt foarte tandri." Il ascultam, iar apoi, pretextand ca nu suntem multumiti de suma pe care ne-o ofera, ii spunem ca e mai bine sa ne vedem intr-o alta zi, cand se simte mai darnic. Dupa ce-l parasim, se mai plimba cateva secunde derutat pe langa chiosc, pana se hotaraste sa plece.
Florin, din Calarasi: "Am venit la produs"
Romanii din Italia, ca si cei din Franta, se prostitueaza in gari, in padurile de la marginea marilor orase sau pe drumurile spre suburbii. Vara mai ales, aceste locuri sunt pline de tineri, femei si barbati, care fac sex pe bani. In luna decembrie, atunci cand am fost noi, din cauza frigului de afara, oferta era destul de "subtire". Pe drumul spre Vigevano, o suburbie a metropolei Milano, l-am intalnit pe Florin, un tanar de aproximativ 20 de ani, originar din Calarasi. De data aceasta, lui nu-i ascundem ca suntem romani. Desi evita sa ne priveasca in ochi, Florin ne povesteste ca a venit si el tot cu gandul la bani. Pare sa-i mearga bine, daca ne luam dupa hainele pe care le poarta, nu dintre cele mai bune, dar oricum curate si aproape noi.
» Reporter.: Ce faci pe aici?
F.: La produs!
Şapte cadre medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slatina au fost demise. Colegiul Medicilor crede că ministerul a luat decizii pripite
nchete peste anchete la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slatina, unde un pacient a fost lăsat să moară de către medici
fără să i se acorde vreun ajutor. Sancţiunile luate de Ministerul Sănătăţii au nemulţumit cadrele medicale din spital, dar şi pe reprezentanţii Colegiului Medicilor care spun că ministerul a luat decizii pripite. În acelaşi spital, mai mulţi medici şi-au exprimat solidaritatea cu cei demişi, şi unii chiar a anunţat că vor să plece.
Medici cărora nu le pasă de pacienţi şi care se acuză reciproc. Autorităţi care au luat, de această dată
, măsuri. Dincolo de toate, un om suferind, nebăgat în seamă, plimbat dintr-o secţie în alta, care s-a stins sub privirile celor care ar fi trebuit să îl îngrijească. Aşa arată o parte a sistemului medical românesc. Cea care se vede, de două zile, din uşa Spitalului de Urgenţă din Slatina.
Reacţia oficială a fost foarte dură. Şase medici şi o asistentă au fost demişi, alte cadre medicale au fost sancţionate. Pe de altă parte, asistenta care a stat lângă bărbat până la ultima suflare ar putea fi decorată cu Ordinul Meritul Sanitar.
Plimbat nejustificat între spitale, tratat cu superficialitate, fără măsuri de resuscitare, fişa medicală a fost modificată, sunt principalele acuzaţii care li se aduc celor şapte cadre medicale din Slatina.
MARILENA MADAN, director interimar ASP Olt
FLORIAN DUMITRESCU, manager Spitalul Judeţean Slatina
ION BRĂTOI, director medical Spitalul Judeţean Slatina
ECATERINA BUZĂU, coordonator UPU Spitalul Judeţean Slatina
CORNEL FULGA, medic de gardă UPU Spitalul Judeţean Slatina
ANIŞOARA PĂUN, asistent-şef UPU Spitalul Judeţean Slatina
DORU PÎRVU, medic Secţia boli
interne Spitalul Judeţean Slatina
Ancheta de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slatină rupe în două lumea medicală din România.
Medicii şi reprezentanţii lor s-au împărţit în două tabere care disecă deciziile luate de Ministerul Sănătăţii. Demiterea celor implicaţi nemulţumeşte atât Colegiul Medicilor din România cât şi cadrele medicale sancţionate pentru superficialitate.
Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor, a declarat, la Realitatea TV, că ancheta în cazul medicului Cornel Fulga "a început în procedură de urgenţă". Acesta a spus că, în scurt timp, Colegiul Medicilor va deschide o anchetă care "nu se va încheia în două ore", şi că speră ca, într-o săptămână, să publice raportul final cu privire la vinovăţia medicilor, pe care îl vor face public.
fără să i se acorde vreun ajutor. Sancţiunile luate de Ministerul Sănătăţii au nemulţumit cadrele medicale din spital, dar şi pe reprezentanţii Colegiului Medicilor care spun că ministerul a luat decizii pripite. În acelaşi spital, mai mulţi medici şi-au exprimat solidaritatea cu cei demişi, şi unii chiar a anunţat că vor să plece.
Medici cărora nu le pasă de pacienţi şi care se acuză reciproc. Autorităţi care au luat, de această dată
, măsuri. Dincolo de toate, un om suferind, nebăgat în seamă, plimbat dintr-o secţie în alta, care s-a stins sub privirile celor care ar fi trebuit să îl îngrijească. Aşa arată o parte a sistemului medical românesc. Cea care se vede, de două zile, din uşa Spitalului de Urgenţă din Slatina.
Reacţia oficială a fost foarte dură. Şase medici şi o asistentă au fost demişi, alte cadre medicale au fost sancţionate. Pe de altă parte, asistenta care a stat lângă bărbat până la ultima suflare ar putea fi decorată cu Ordinul Meritul Sanitar.
Plimbat nejustificat între spitale, tratat cu superficialitate, fără măsuri de resuscitare, fişa medicală a fost modificată, sunt principalele acuzaţii care li se aduc celor şapte cadre medicale din Slatina.
MARILENA MADAN, director interimar ASP Olt
FLORIAN DUMITRESCU, manager Spitalul Judeţean Slatina
ION BRĂTOI, director medical Spitalul Judeţean Slatina
ECATERINA BUZĂU, coordonator UPU Spitalul Judeţean Slatina
CORNEL FULGA, medic de gardă UPU Spitalul Judeţean Slatina
ANIŞOARA PĂUN, asistent-şef UPU Spitalul Judeţean Slatina
DORU PÎRVU, medic Secţia boli
interne Spitalul Judeţean Slatina
Ancheta de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slatină rupe în două lumea medicală din România.
Medicii şi reprezentanţii lor s-au împărţit în două tabere care disecă deciziile luate de Ministerul Sănătăţii. Demiterea celor implicaţi nemulţumeşte atât Colegiul Medicilor din România cât şi cadrele medicale sancţionate pentru superficialitate.
Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor, a declarat, la Realitatea TV, că ancheta în cazul medicului Cornel Fulga "a început în procedură de urgenţă". Acesta a spus că, în scurt timp, Colegiul Medicilor va deschide o anchetă care "nu se va încheia în două ore", şi că speră ca, într-o săptămână, să publice raportul final cu privire la vinovăţia medicilor, pe care îl vor face public.
joi, 23 iulie 2009
Anca Badiu: Nikita este schizofrenica si a fost internata la psihiatrie
Cand credeam si noi ca Nikita a disparut din peisajul monden, iata ca isi face reaparitia in tromba. Atunci cand nu bate pe nimeni, anunta ca este gravida, se ofera din oficiu sa protejeze cu pumnul, bineinteles, diverse vedete care nu i-au cerut nicicum ajutorul si se lauda in gura mare ca a mai pocit nasul unuia sau altuia. Recent, batausa blonda cu formele-i sculptate de insasi Afrodita, s-a varat intr-un alt scandal, de data aceasta cu Anca Badiu. Conflictul dintre cele doua dive arde mocnit de vreo patru ani, atunci cand s-au intalnit pentru prima
data in culisele unei emisiuni. “In 2004 am fost implicata intr-un show de televiziune de scandal despre care eu nu stiam. Mi s-a spus ca este o emisiune despre muzica, insa in momentul in care am intrat in platou, nu exista nici un alt artist de care mi se tot vorbise, ci doar Nikita. A inceput sa ma insulte si sa ma jigneasca. Am decis sa parasesc emisiunea si sa nu ma cobor la nivelul ei, iar mai apoi, impreuna cu avocatul meu, am actionat-o in justitie atat pe Mihaela Ispas, zisa si Nikita, precum si emisiunea din cadrul postului respectiv”, a declarat Anca pentru replicavedetelor.ro. Procesul a durat doi ani de zile, timp in care Nikita a adus ca proba in instanta un certificat medical in care este specificat clar ca sufera de o boala destul de grava si ca a fost internata la spitalul de psihiatrie Domnita Balasa. Pe acest certificat scrie ca Nikita sufera de “schizofrenie paranoida cronica”. Inainte de finalizarea procesului, calomnia si insulta au fost scoase din codul de procedura, astfel incat procesul s-a anulat. “Nikita este o persoana bolnava si ar trebui ajutata intr-un fel in favoarea ei, nu sa fie instigata sa participe la emisiuni sau articole unde sa creeze scandal, jignind fara motiv persoanele publice din jurul ei si inventand tot felul de lucruri neadevarate”, este de parere Anca.
Pe Tarky l-a batut, iar pe Bendeac il blestema
De-a lungul “carierei” de musafir prin diverse emisiuni, Nikita si-a atras zeci de dusmani de care insa nu se sperie pentru ca, spune ea, “vin cu baietii mei si ii omor in bataie”. Unul dintre cei care a reusit sa o supere foarte rau pe batausa din Colentina este si Tarky, nefericitul care s-a laudat ca este iubitul lui Traistariu. Nu putem baga mana in foc, insa blonda s-a laudat la televizor ca i-ar fi aplicat o corectie sora cu moartea, sa o tina minte cat va trai pentru ceea ce a indraznit sa afirme. Nici “mondenul” Mihai Bendeac nu a scapat de furia rubicondei, actorul primind zeci de mesaje de amenintare. Motivul? Bendeac si gasca de la “Mondenii” au indraznit sa o parodieze in serialul lor, transformand-o intr-o mahalagioaica innebunita dupa ceafa de porc, cand in realitate ea este o doamna fina, cu maniere alese.
data in culisele unei emisiuni. “In 2004 am fost implicata intr-un show de televiziune de scandal despre care eu nu stiam. Mi s-a spus ca este o emisiune despre muzica, insa in momentul in care am intrat in platou, nu exista nici un alt artist de care mi se tot vorbise, ci doar Nikita. A inceput sa ma insulte si sa ma jigneasca. Am decis sa parasesc emisiunea si sa nu ma cobor la nivelul ei, iar mai apoi, impreuna cu avocatul meu, am actionat-o in justitie atat pe Mihaela Ispas, zisa si Nikita, precum si emisiunea din cadrul postului respectiv”, a declarat Anca pentru replicavedetelor.ro. Procesul a durat doi ani de zile, timp in care Nikita a adus ca proba in instanta un certificat medical in care este specificat clar ca sufera de o boala destul de grava si ca a fost internata la spitalul de psihiatrie Domnita Balasa. Pe acest certificat scrie ca Nikita sufera de “schizofrenie paranoida cronica”. Inainte de finalizarea procesului, calomnia si insulta au fost scoase din codul de procedura, astfel incat procesul s-a anulat. “Nikita este o persoana bolnava si ar trebui ajutata intr-un fel in favoarea ei, nu sa fie instigata sa participe la emisiuni sau articole unde sa creeze scandal, jignind fara motiv persoanele publice din jurul ei si inventand tot felul de lucruri neadevarate”, este de parere Anca.
Pe Tarky l-a batut, iar pe Bendeac il blestema
De-a lungul “carierei” de musafir prin diverse emisiuni, Nikita si-a atras zeci de dusmani de care insa nu se sperie pentru ca, spune ea, “vin cu baietii mei si ii omor in bataie”. Unul dintre cei care a reusit sa o supere foarte rau pe batausa din Colentina este si Tarky, nefericitul care s-a laudat ca este iubitul lui Traistariu. Nu putem baga mana in foc, insa blonda s-a laudat la televizor ca i-ar fi aplicat o corectie sora cu moartea, sa o tina minte cat va trai pentru ceea ce a indraznit sa afirme. Nici “mondenul” Mihai Bendeac nu a scapat de furia rubicondei, actorul primind zeci de mesaje de amenintare. Motivul? Bendeac si gasca de la “Mondenii” au indraznit sa o parodieze in serialul lor, transformand-o intr-o mahalagioaica innebunita dupa ceafa de porc, cand in realitate ea este o doamna fina, cu maniere alese.
Freddie Mercury, preferatul admiratorilor muzicii rock
Regretatul solist al trupei Queen, Freddie Mercury, s-a situat pe primul
loc în preferinţele admiratorilor muzicii rock, potrivit unui sondaj realizat în Marea Britanie.
Pe locul al doilea în acest clasament se situează "nemuritorul" Elvis Presley, "Regele" rock 'n' rol-ului, iar pe locul al treilea s-a plasat Jon Bon Jovi, solistul trupei americane Bon Jovi.
Pe poziţia a patra în acest top al "zeilor muzicii rock" se află celebrul solist britanic David Bowie, urmat, pe locul al cincilea, de o altă figură legendară a muzicii rock, regretatul chitarist Jimi Hendrix.
loc în preferinţele admiratorilor muzicii rock, potrivit unui sondaj realizat în Marea Britanie.
Pe locul al doilea în acest clasament se situează "nemuritorul" Elvis Presley, "Regele" rock 'n' rol-ului, iar pe locul al treilea s-a plasat Jon Bon Jovi, solistul trupei americane Bon Jovi.
Pe poziţia a patra în acest top al "zeilor muzicii rock" se află celebrul solist britanic David Bowie, urmat, pe locul al cincilea, de o altă figură legendară a muzicii rock, regretatul chitarist Jimi Hendrix.
Topul "zeilor muzicii rock"
Freddie Mercury, regretatul solist al trupei Queen, s-a situat pe primul
loc in preferintele admiratorilor muzicii rock, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat in Marea Britanie, informeaza mirror.co.uk, citata de Mediafax.
Pe locul al doilea in acest clasament se situeaza "nemuritorul" Elvis Presley, "Regele" rock 'n' roll-ului, iar pe locul al treilea s-a plasat Jon Bon Jovi, solistul trupei americane Bon Jovi. Pe pozitia a patra in acest top al "zeilor muzicii rock" se afla celebrul solist britanic David Bowie, urmat, pe locul al cincilea, de o alta figura legendara a muzicii rock, regretatul chitarist Jimi Hendrix.
Longevivul Ozzy Osbourne, fostul solist al unei alte trupe de legenda din rock-ul mondial, Black Sabbath, ocupa pozitia a sasea, fiind urmat de Kurt Cobain, un alt mare disparut, care a marcat istoria muzicii mondiale in timp ce activa ca solist al trupei Nirvana.
Slash, fostul chitarist al unei alte trupe de marca, Guns N' Roses, actual lider al trupei Velvet Revolver, ocupa a opta pozitie in clasamentul "zeilor muzicii rock", fiind urmat, pe locul al noualea, de Bono, celebrul solist al trupei irlandeze U2. Mick Jagger, solistul si, totodata, simbolul trupei Rolling Stones, incheie topul 10 al celor mai iubiti muzicieni rock.
loc in preferintele admiratorilor muzicii rock, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat in Marea Britanie, informeaza mirror.co.uk, citata de Mediafax.
Pe locul al doilea in acest clasament se situeaza "nemuritorul" Elvis Presley, "Regele" rock 'n' roll-ului, iar pe locul al treilea s-a plasat Jon Bon Jovi, solistul trupei americane Bon Jovi. Pe pozitia a patra in acest top al "zeilor muzicii rock" se afla celebrul solist britanic David Bowie, urmat, pe locul al cincilea, de o alta figura legendara a muzicii rock, regretatul chitarist Jimi Hendrix.
Longevivul Ozzy Osbourne, fostul solist al unei alte trupe de legenda din rock-ul mondial, Black Sabbath, ocupa pozitia a sasea, fiind urmat de Kurt Cobain, un alt mare disparut, care a marcat istoria muzicii mondiale in timp ce activa ca solist al trupei Nirvana.
Slash, fostul chitarist al unei alte trupe de marca, Guns N' Roses, actual lider al trupei Velvet Revolver, ocupa a opta pozitie in clasamentul "zeilor muzicii rock", fiind urmat, pe locul al noualea, de Bono, celebrul solist al trupei irlandeze U2. Mick Jagger, solistul si, totodata, simbolul trupei Rolling Stones, incheie topul 10 al celor mai iubiti muzicieni rock.
Leonardo DiCaprio va interpreta un asasin plătit în "Beat the Reaper"
Actorul american Leonardo DiCaprio va juca rolul unui asasin plătit în filmul de acţiune "Beat the Reaper". Filmul este bazat pe un roman scris de Josh Bazell şi va fi produs
de compania New Regency.
DiCaprio va interpreta rolul unui medic
dintr-un spital de urgenţă din Manhattan, a cărui viaţă este complet tulburată după ce un mafiot îşi dă seama că el este un fost asasin plătit, care a intrat ulterior într-un program
de protecţie a martorilor.
de compania New Regency.
DiCaprio va interpreta rolul unui medic
dintr-un spital de urgenţă din Manhattan, a cărui viaţă este complet tulburată după ce un mafiot îşi dă seama că el este un fost asasin plătit, care a intrat ulterior într-un program
de protecţie a martorilor.
Motorola lansează telefonul din sticle de apă reciclate
Modelul MOTO W233 Renew a fost prezentat, joi, la salonul CES de la Las Vegas. Telefonul este un produs
100% ecologic, din sticle de plastic reciclate, potrivit rtl.be.
Chiar şi ambalajul telefonului va fi confecţionat din hârtie reciclabilă.
"Astăzi, resursele naturale, energia
şi timpul sunt mai preţioase ca oricând, a declarat reprezentantul companiei
, justificând apariţia unui asemenea terminal.
100% ecologic, din sticle de plastic reciclate, potrivit rtl.be.
Chiar şi ambalajul telefonului va fi confecţionat din hârtie reciclabilă.
"Astăzi, resursele naturale, energia
şi timpul sunt mai preţioase ca oricând, a declarat reprezentantul companiei
, justificând apariţia unui asemenea terminal.
Ce a fost mai întâi: galaxia sau gaura neagră?
upă ani întregi de cercetări, oamenii de ştiinţă cred că au găsit, în sfârşit, răspunsul la această întrebare spinoasă. Găurile negre, care se găsesc în centrul tuturor galaxiilor, par să fi fost primele care au apărut la naşterea Universului, potrivit unui studiu prezentat ieri în Statele Unite, anunţă AFP.
„Se pare că găurile negre au apărut primele”, a spus Chris Carilli, un astronom al National Radio Astronomy Observatory, şi a adăugat că „indiciile care susţin această ipoteză se acumulează”.
El a prezentat principalele concluzii ale cercetărilor recente efectuate de o echipă internaţională de astronomi, la o conferinţă a Societăţii Astronomice Americane, reunite la Long Beach, California. Ei au studiat primul miliard de ani de viaţă a Universului.
În "tinereţea" Universului, lucrurile stăteau altfel
Cercetările au arătat o relaţie surprinzătoare între masele găurilor negre şi cele ale stelelor şi gazului din galaxiile ce gravitează în jurul lor.
Calculele au indicat că raportul dintre masa găurilor negre şi cea a stelelor şi a gazului galactic ce le înconjoară este aproximativ acelaşi pentru un mare număr de galaxii de diferite mărimi şi vârste.
Astfel, masa
găurilor negre din centrul galaxiei este de aproximativ o miime din cea a stelelor, a prafului şi a gazului acestor galaxii.
„Marea întrebare este de a şti dacă gaura neagră şi galaxia au crescut împreună, menţinând raportul constant între masele lor de-a lungul procesului sau dacă una sau alta au cunoscut la un anumit moment o dezvoltare mai importantă”, a explicat Dominik Riechers de la Institutul de Tehnologie din California, unul dintre co-autorii studiului.
Oamenii de ştiinţă au reuşit să măsoare acest raport şi pentru galaxiile şi găurile negre din primul
miliard de ani de după Big Bang.
„Calculele noastre arată că acest raport nu era constant în „tinereţea” Universului. Masa găurilor negre era atunci mult mai mare, ceea ce sugerează că ele au început să se formeze înaintea galaxiilor”, a spus Fabian Walter, de la Institutul Max-Planck de Radioastronomie din Germania, unul dintre membrii echipei de cercetare.
„Se pare că găurile negre au apărut primele”, a spus Chris Carilli, un astronom al National Radio Astronomy Observatory, şi a adăugat că „indiciile care susţin această ipoteză se acumulează”.
El a prezentat principalele concluzii ale cercetărilor recente efectuate de o echipă internaţională de astronomi, la o conferinţă a Societăţii Astronomice Americane, reunite la Long Beach, California. Ei au studiat primul miliard de ani de viaţă a Universului.
În "tinereţea" Universului, lucrurile stăteau altfel
Cercetările au arătat o relaţie surprinzătoare între masele găurilor negre şi cele ale stelelor şi gazului din galaxiile ce gravitează în jurul lor.
Calculele au indicat că raportul dintre masa găurilor negre şi cea a stelelor şi a gazului galactic ce le înconjoară este aproximativ acelaşi pentru un mare număr de galaxii de diferite mărimi şi vârste.
Astfel, masa
găurilor negre din centrul galaxiei este de aproximativ o miime din cea a stelelor, a prafului şi a gazului acestor galaxii.
„Marea întrebare este de a şti dacă gaura neagră şi galaxia au crescut împreună, menţinând raportul constant între masele lor de-a lungul procesului sau dacă una sau alta au cunoscut la un anumit moment o dezvoltare mai importantă”, a explicat Dominik Riechers de la Institutul de Tehnologie din California, unul dintre co-autorii studiului.
Oamenii de ştiinţă au reuşit să măsoare acest raport şi pentru galaxiile şi găurile negre din primul
miliard de ani de după Big Bang.
„Calculele noastre arată că acest raport nu era constant în „tinereţea” Universului. Masa găurilor negre era atunci mult mai mare, ceea ce sugerează că ele au început să se formeze înaintea galaxiilor”, a spus Fabian Walter, de la Institutul Max-Planck de Radioastronomie din Germania, unul dintre membrii echipei de cercetare.
Gaurile negre sunt «mamele» galaxiilor
amenii de stiinta au gasit raspuns la intrebarea „Cine a fost mai intai: oul sau gaina?” in ceea ce priveste formarea universului. Astronomii au ajuns la concluzia ca gaurile negre preced aparitia galaxiilor. Se presupune ca majoritatea galaxiilor, inclusiv Calea Lactee, au gauri negre in centrul lor. Problema care s-a pus este daca gaurile negre au ajutat la formarea galaxiilor prin atragerea de materie sau acestea au aparut in mijlocul galaxiilor deja existente. Noile cercetari, care iau in calcul primele miliarde de ani din istoria universului, arata ca prima
ipoteza este mai aproape de adevar. „Se pare ca gaurile negre au aparut primele”, a spus Chris Carilli, de la Observatorul Radioastronomic National din SUA. Observatiile radiotelescopice au relevat ca galaxiile mai tinere si mai departate contin gauri negre mult mai mari comparativ cu masa
lor decat cele mai vechi si mai apropiate. „Concluzia este ca gaurile negre au inceput sa creasca primele”, a explicat cercetatorul german Fabian Walter. Urmatoarea provocare pentru oamenii de stiinta este sa descopere cum afecteaza cresterea gaurilor negre dezvoltarea galaxiilor si reciproca.
ipoteza este mai aproape de adevar. „Se pare ca gaurile negre au aparut primele”, a spus Chris Carilli, de la Observatorul Radioastronomic National din SUA. Observatiile radiotelescopice au relevat ca galaxiile mai tinere si mai departate contin gauri negre mult mai mari comparativ cu masa
lor decat cele mai vechi si mai apropiate. „Concluzia este ca gaurile negre au inceput sa creasca primele”, a explicat cercetatorul german Fabian Walter. Urmatoarea provocare pentru oamenii de stiinta este sa descopere cum afecteaza cresterea gaurilor negre dezvoltarea galaxiilor si reciproca.
Un fenomen climatic dispărut a revenit în Atlanticul de Nord
n fenomen esenţial pentru echilibrul climatului planetar, amestecul în profunditate a maselor de apă în Antlanticul de Nord, a reapărut "pe neaşteptate" în cursul iernii 2007-2008, a constatat o echipă de cercetători care şi-a publicat studiul în revista Geoscience.
Acest fenomen, "convecţia profundă", care contribie la redistribuirea căldurii între regiunile polare şi cele ecuatoriale, a fost observat la 1.800 de metri adâncime în marea Labrador şi la 1.000 de metri în marea Iminger, "niveluri care nu am mai fost atinse din 1994", a declarat astăzi cercetătorul Virginie Thierry, care a participat la studiu.
Convecţia profundă este un amestec în profunditate al maselor de apă, formându-se vertical, pe mai multe sute de metri, o coloană de apă foarte omogenă.
"Această reluare este neaşteptată întrucât de mai mulţi ani amestecul se realiza la adâncimi mai mici", cuprinse între 2001 şi 2007 între 700 şi 1.100 de metri, "ceea ce putea fi considerat drept un semn al încălzirii globale", a subliniat Institutul francez pentru cercetarea şi exploatarea merii (Ifremer).
La sfârşitul anilor 1980 şi la începutul anilor 1990, când pe timpul iernilor s-au înregistrat temperaturi foarte scăzute şi un vânt foarte puternic, "amestecul invernal din marea Labrador atingea adâncimi de sub 2.000m", potrivit Institutului.
Schimburile de căldură dintre ocean, atmosferă, vântul din Vest şi curentul nord-atlantic, controlează climatul european. Curentul nord-atlantic este unul din principalele elemente care ajută la redistribuirea căldurii între zonele polare şi cele ecuatoriale.
Procesul de convecţie profundă contribuie şi la stocarea
sub oceane a dioxidului de carbon atmosferic.
Reapariţia fenomenului ar fi putut fi provocată de temperaturile "anormal de scăzute" din iarna 2007-2008 şi de prezenţa unui strat de apă rece şi puţin sărat la suprafaţa mării Labrador, care a favorizat formarea gheţii în acea iarnă.
Ifremer subliniază însă că, cel mai probabil, fenomenul se va diminua, iar încălzirea climatică va continua cu aceeaşi tendinţă ca până acum.
Acest fenomen, "convecţia profundă", care contribie la redistribuirea căldurii între regiunile polare şi cele ecuatoriale, a fost observat la 1.800 de metri adâncime în marea Labrador şi la 1.000 de metri în marea Iminger, "niveluri care nu am mai fost atinse din 1994", a declarat astăzi cercetătorul Virginie Thierry, care a participat la studiu.
Convecţia profundă este un amestec în profunditate al maselor de apă, formându-se vertical, pe mai multe sute de metri, o coloană de apă foarte omogenă.
"Această reluare este neaşteptată întrucât de mai mulţi ani amestecul se realiza la adâncimi mai mici", cuprinse între 2001 şi 2007 între 700 şi 1.100 de metri, "ceea ce putea fi considerat drept un semn al încălzirii globale", a subliniat Institutul francez pentru cercetarea şi exploatarea merii (Ifremer).
La sfârşitul anilor 1980 şi la începutul anilor 1990, când pe timpul iernilor s-au înregistrat temperaturi foarte scăzute şi un vânt foarte puternic, "amestecul invernal din marea Labrador atingea adâncimi de sub 2.000m", potrivit Institutului.
Schimburile de căldură dintre ocean, atmosferă, vântul din Vest şi curentul nord-atlantic, controlează climatul european. Curentul nord-atlantic este unul din principalele elemente care ajută la redistribuirea căldurii între zonele polare şi cele ecuatoriale.
Procesul de convecţie profundă contribuie şi la stocarea
sub oceane a dioxidului de carbon atmosferic.
Reapariţia fenomenului ar fi putut fi provocată de temperaturile "anormal de scăzute" din iarna 2007-2008 şi de prezenţa unui strat de apă rece şi puţin sărat la suprafaţa mării Labrador, care a favorizat formarea gheţii în acea iarnă.
Ifremer subliniază însă că, cel mai probabil, fenomenul se va diminua, iar încălzirea climatică va continua cu aceeaşi tendinţă ca până acum.
Notebook-ul cu SSD si HDD, solutia eco din Taiwan
MSI U115 Hybrid este numele unui model de calculator portabil ce vine cu o inovaţie în domeniul stocării de informaţie.
Notebook-ul dispune atât de un solid-state drive (SSD), pe care rulează sistemul de operare, cât şi un hard-disk drive (HDD), pentru depozitatea datelor de lucru.
Sistemul este mai rapid şi mai eficient din punctul de vedere al consumului de energie
, utilizatorul putând opri funcţionarea HDD-ului în modul „eco”. În aceste condiţii durata de viaţă a bateriei Li-Ion creşte sensibil, a anunţat compania producătoare.
MSI U115 Hybrid propune două variante de dotare: SSD de 8 GB şi HDD de 120 GB sau SSD de 16 GB şi HDD de 160 GB. Celelalte elemente sunt standard: procesor Intel Atom de 1,6 GHz, 1 GB memorie RAM DDR2 şi display de 10 inch.
MSI (Micro-Star International), firmă
cu sediul în Taiwan, nu a oferit informaţii privind preţul, nici data de la care netbook-ul „eco” va intra pe piaţă.
Notebook-ul dispune atât de un solid-state drive (SSD), pe care rulează sistemul de operare, cât şi un hard-disk drive (HDD), pentru depozitatea datelor de lucru.
Sistemul este mai rapid şi mai eficient din punctul de vedere al consumului de energie
, utilizatorul putând opri funcţionarea HDD-ului în modul „eco”. În aceste condiţii durata de viaţă a bateriei Li-Ion creşte sensibil, a anunţat compania producătoare.
MSI U115 Hybrid propune două variante de dotare: SSD de 8 GB şi HDD de 120 GB sau SSD de 16 GB şi HDD de 160 GB. Celelalte elemente sunt standard: procesor Intel Atom de 1,6 GHz, 1 GB memorie RAM DDR2 şi display de 10 inch.
MSI (Micro-Star International), firmă
cu sediul în Taiwan, nu a oferit informaţii privind preţul, nici data de la care netbook-ul „eco” va intra pe piaţă.
Mâine apare Windows 7
eve Ballmer, seful Microsoft, a anuntat ca versiunea experimentala a noului sistem de operare Windows 7 va fi lansata maine.
"Suntem pe cale sa livram cea mai buna versiune de Windows care va a existat vreodata" a declarat seful Microsoft in cadrul salonului CES de la Las Vegas.
"Windows 7 va face viata
mai usoara si mai rapida", a adaugat Ballmer, care a tinut sa enumere principalele calitati ale noului sistem de operare: "simplitate, fiabilitate, viteza".
Versiunea beta va fi disponibila deocamdata doar in limba engleza. "Va incurajez sa-l descarcati", a spus Steve Ballmer.
Un responsabil al Microsoft a declarat ca versiunea finala va fi disponibila in in ianuarie 2010, la 3 ani dupa lansarea sistemului de operare Windows Vista, sistem care a fost criticat inca de la lansare.
"Suntem pe cale sa livram cea mai buna versiune de Windows care va a existat vreodata" a declarat seful Microsoft in cadrul salonului CES de la Las Vegas.
"Windows 7 va face viata
mai usoara si mai rapida", a adaugat Ballmer, care a tinut sa enumere principalele calitati ale noului sistem de operare: "simplitate, fiabilitate, viteza".
Versiunea beta va fi disponibila deocamdata doar in limba engleza. "Va incurajez sa-l descarcati", a spus Steve Ballmer.
Un responsabil al Microsoft a declarat ca versiunea finala va fi disponibila in in ianuarie 2010, la 3 ani dupa lansarea sistemului de operare Windows Vista, sistem care a fost criticat inca de la lansare.
joi, 9 iulie 2009
Traian Băsescu il vrea in continuare pe Daniel Morar la şefia DNA
Preşedintele Traian Băsescu il vrea in continuare pe Daniel Morar la şefia DNA. Declaraţia a fost făcută aseară, intr-o ediţie specială a postului public de televiziune unde şeful statului a fost invitat.
In ceea ce priveşte numirea procurorilor şefi de către CSM, şeful statului spune că, dacă va considera necesar, se va adresa Curţii Constituţionale şi nu preşedintelui CSM, Lidia Bărbulescu, despre care spune că "nu e competentă să judece conflictele constituţionale".
"Cand a fost numit Morar, toată lumea radea pentru că arestase un fost senator PD-L. Acum dacă Morar a inceput să işi facă treaba, a trebuit să se creeze această minciună că DNA-ul este la dispoziţia preşedintelui. Cu tot acest inconvenient, opţiunea mea este pentru menţinerea conducerii DNA-ului pentru că altfel ar trebui timp pentru ca o nouă echipă de conducere a DNA-ului să convingă Bruxelles-ul că nu e implicată politic şi nu are control politic", a declarat Traian Băsescu.
In ceea ce priveşte numirea procurorilor şefi de către CSM, şeful statului spune că, dacă va considera necesar, se va adresa Curţii Constituţionale şi nu preşedintelui CSM, Lidia Bărbulescu, despre care spune că "nu e competentă să judece conflictele constituţionale".
"Cand a fost numit Morar, toată lumea radea pentru că arestase un fost senator PD-L. Acum dacă Morar a inceput să işi facă treaba, a trebuit să se creeze această minciună că DNA-ul este la dispoziţia preşedintelui. Cu tot acest inconvenient, opţiunea mea este pentru menţinerea conducerii DNA-ului pentru că altfel ar trebui timp pentru ca o nouă echipă de conducere a DNA-ului să convingă Bruxelles-ul că nu e implicată politic şi nu are control politic", a declarat Traian Băsescu.
C.V. Tudor: Nu sunt supărat pe Băsescu pentru declaraţiile privind acordul PDL-PRM
reşedintele PRM, C.V. Tudor, a declarat aseară că nu este supărat pe Traian Băsescu pentru afirmaţiile acestuia privind înţelegerea PDL-PRM , liderul PRM apreciind că prin această înţelegere i-a "întins o mână de ajutor" şefului statului, informează Mediafax.
"Nu sunt supărat pe ce a zis el. Îl înţeleg, dar nu-l înţeleg de ce persistă în eroarea asta. Eu i-am întins o mână de ajutor dezinteresat. Ce-i cer, o funcţie care oricum era a mea? Funcţia mi-e indiferentă, dar mi-e milă de Băsescu", a spus CV Tudor.
El a mai declarat că "Băsescu are nervii slabi" şi a susţinut că l-a avertizat pe şeful statului, printr-un consilier prezidenţial, despre existenţa unui acord secret "patronat de străinătate", care ar avea drept scop debarcarea din funcţie a lui Traian Băsescu.
"Dacă nu pricepe Traian Băsescu că nu-l dezinformez, e un om pierdut. Mi-e milă de el, pentru că a ajuns preşedinte cu voturile mele. Voturile mele l-au făcut preşedinte", a adăugat CV Tudor.
Cu toate acestea, liderul PRM a ţinut să precizeze că nu trebuie să creadă nimeni că el ar fi "căţeluşa Partidului Democrat Liber-Schimbist".
"Nu sunt supărat pe ce a zis el. Îl înţeleg, dar nu-l înţeleg de ce persistă în eroarea asta. Eu i-am întins o mână de ajutor dezinteresat. Ce-i cer, o funcţie care oricum era a mea? Funcţia mi-e indiferentă, dar mi-e milă de Băsescu", a spus CV Tudor.
El a mai declarat că "Băsescu are nervii slabi" şi a susţinut că l-a avertizat pe şeful statului, printr-un consilier prezidenţial, despre existenţa unui acord secret "patronat de străinătate", care ar avea drept scop debarcarea din funcţie a lui Traian Băsescu.
"Dacă nu pricepe Traian Băsescu că nu-l dezinformez, e un om pierdut. Mi-e milă de el, pentru că a ajuns preşedinte cu voturile mele. Voturile mele l-au făcut preşedinte", a adăugat CV Tudor.
Cu toate acestea, liderul PRM a ţinut să precizeze că nu trebuie să creadă nimeni că el ar fi "căţeluşa Partidului Democrat Liber-Schimbist".
Florin Călinescu a acceptat să candideze
Actorul şi realizatorul de emisiuni televizate Florin Călinescu le-a transmis liberalior că îşi va depune
candidatura din partea PNL Argeş, au afirmat surse din partid.
„Ne-a anunţat că răspunsul la propunerea de candidatură este afirmativ şi am stabilit şi colegiul în care va candida“, au afirmat sursele citate. Florin Călinescu va candida
la Senat într-un colegiu electoral care cuprinde oraşul Piteşti şi câteva comune învecinate. Deocamdată, actorul s-a arătat rezervat în declaraţii, afirmând că urmează să facă un anunţ oficial în zilele următoare.
Candidatura sa va trebui validată de conducerea centrală a liberalilor şi „va trebui să primească derogare de vechime“, după cum susţine preşedintele PNL Argeş, Adrian Miuţescu. Este posibil ca unul dintre adversarii lui Călinescu să fie chiar Nicolae Văcăroiu (PSD), dar există şi varianta ca preşedintele Senatului să candideze în colegiul din zona Curtea de Argeş. Negocierile dintre liberali şi Florin Călinescu datează de câteva săptămâni. Pe 25 august, actorul a fost la sediul central al PNL pentru o întâlnire cu premierul Călin Popescu- Tăriceanu.
candidatura din partea PNL Argeş, au afirmat surse din partid.
„Ne-a anunţat că răspunsul la propunerea de candidatură este afirmativ şi am stabilit şi colegiul în care va candida“, au afirmat sursele citate. Florin Călinescu va candida
la Senat într-un colegiu electoral care cuprinde oraşul Piteşti şi câteva comune învecinate. Deocamdată, actorul s-a arătat rezervat în declaraţii, afirmând că urmează să facă un anunţ oficial în zilele următoare.
Candidatura sa va trebui validată de conducerea centrală a liberalilor şi „va trebui să primească derogare de vechime“, după cum susţine preşedintele PNL Argeş, Adrian Miuţescu. Este posibil ca unul dintre adversarii lui Călinescu să fie chiar Nicolae Văcăroiu (PSD), dar există şi varianta ca preşedintele Senatului să candideze în colegiul din zona Curtea de Argeş. Negocierile dintre liberali şi Florin Călinescu datează de câteva săptămâni. Pe 25 august, actorul a fost la sediul central al PNL pentru o întâlnire cu premierul Călin Popescu- Tăriceanu.
Mona Muscă deschide seria turnătorilor penali
Procurorii Parchetului
General au decis începerea urmăririi penale pe numele lui Muscă pentru fals în declaraţiile privind relaţia cu Securitatea
Muscă şi alţi parlamentari care au dat declaraţii pe proprie răspundere că nu au fost colaboratori, dar au fost contrazişi de CNSAS, riscă închisoarea de la 3 luni la 2 ani.
Anchetatorii susţin că Mona Muscă, în calitate de deputat, a completat, la data de 23 martie 2006, declaraţia pe propria răspundere privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent ori colaborator al poliţiei politice comuniste. Această declaraţie a fost, conform procurorilor, corespunzătoare adevărului şi producând consecinţe juridice până în luna martie 2007, când Muscă şi-a dat demisia din Parlamentul României.
Pe 19 septembrie 2006, CNSAS a declarat-o pe Muscă colaborator al fostei poliţii politice. Ea a contestat hotărârea CNSAS, pentru ca în luna noiembrie Colegiul să respingă contestaţia. În martie 2007, Curtea de Apel reconfirmă verdictul CNSAS şi Muscă demisionează din Parlament.
"Eram responsabilă pentru siguranţa studenţilor şi faţă de siguranţa României. Nu cred că cineva ar fi fost în stare să spună nu", explica Muscă în 2006. Ea a spus că în 1977 a fost abordată de "un domn care spunea că se ocupă de problemele studenţilor străini" care i-a cerut să semneze un angajament cu Securitatea. Ea a spus că nu a depus materiale informative scrise şi semnate şi că, probabil, ofiţerul Lăcătiş a transformat în note informative şi i-a atribuit caracterizările pe care le făcea studenţilor, în scris, la finele fiecărui an.
Precedentul „Păltânea"
Muscă a cerut revizuirea deciziei Curţii de Apel Bucureşti şi a solicitat desfiinţarea verdictului de poliţie politică dat de CNSAS. Surse din cadrul Colegiului ne-au declarat că la următorul termen, în 2 octombrie, la proces va fi depusă sentinţa dată
de Curtea de Apel Prahova în procesul de revizuire al fostului colonel SRI Corneliu Păltânea.
General au decis începerea urmăririi penale pe numele lui Muscă pentru fals în declaraţiile privind relaţia cu Securitatea
Muscă şi alţi parlamentari care au dat declaraţii pe proprie răspundere că nu au fost colaboratori, dar au fost contrazişi de CNSAS, riscă închisoarea de la 3 luni la 2 ani.
Anchetatorii susţin că Mona Muscă, în calitate de deputat, a completat, la data de 23 martie 2006, declaraţia pe propria răspundere privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent ori colaborator al poliţiei politice comuniste. Această declaraţie a fost, conform procurorilor, corespunzătoare adevărului şi producând consecinţe juridice până în luna martie 2007, când Muscă şi-a dat demisia din Parlamentul României.
Pe 19 septembrie 2006, CNSAS a declarat-o pe Muscă colaborator al fostei poliţii politice. Ea a contestat hotărârea CNSAS, pentru ca în luna noiembrie Colegiul să respingă contestaţia. În martie 2007, Curtea de Apel reconfirmă verdictul CNSAS şi Muscă demisionează din Parlament.
"Eram responsabilă pentru siguranţa studenţilor şi faţă de siguranţa României. Nu cred că cineva ar fi fost în stare să spună nu", explica Muscă în 2006. Ea a spus că în 1977 a fost abordată de "un domn care spunea că se ocupă de problemele studenţilor străini" care i-a cerut să semneze un angajament cu Securitatea. Ea a spus că nu a depus materiale informative scrise şi semnate şi că, probabil, ofiţerul Lăcătiş a transformat în note informative şi i-a atribuit caracterizările pe care le făcea studenţilor, în scris, la finele fiecărui an.
Precedentul „Păltânea"
Muscă a cerut revizuirea deciziei Curţii de Apel Bucureşti şi a solicitat desfiinţarea verdictului de poliţie politică dat de CNSAS. Surse din cadrul Colegiului ne-au declarat că la următorul termen, în 2 octombrie, la proces va fi depusă sentinţa dată
de Curtea de Apel Prahova în procesul de revizuire al fostului colonel SRI Corneliu Păltânea.
PSD - 33,1%, PD-L - 30,2%, PNL - 16%, arată un sondaj ATLE
Partidul Social Democrat ar obţine 33,1% dintre voturi, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, fiind urmat de Partidul Democrat-Liberal - 30,2% şi Partidul Naţional Liberal - 16 %, arată un sondaj realizat de Asociaţia pentru Transparenţă şi Libertate de Expresie (ATLE) şi citat de Agerpres.
Celelalte partide ar obţine mai puţin de 5% dintre voturi: Uniunea Democrată Maghiară din România - 4,8%, Partidul România Mare
- 3,4%, Partidul Noua Generaţie Creştin Democrat - 3,2%, Partidul Conservator - 3,1%, Partidul Iniţiativa Naţională - 2%, iar Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - 1,1%, potrivit ATLE.
Pentru alte formaţiuni ar vota 3,1% dintre intervievaţi, în timp ce 27% nu s-au hotărât dacă merg la vot sau pentru cine optează.
Potrivit sondajului, atât PSD, PNL, cât şi PD-L sunt cotate cu şanse mari să facă parte din guvern. La întrebarea care partid credeţi că va face parte în mod sigur din următorul guvern, 33% dintre intervievaţi au răspuns PSD, 26,5% - PNL, 26,4% - PD-L, 9% - UDMR, iar 5,1% au nominalizat altă formaţiune politică, respectiv PC şi PNGCD.
O coaliţie PSD-PNL este indicată de 21,2% dintre respondenţi drept cea mai competentă formulă de guvernare, în timp ce 20,8% ar miza pe o formulă PSD-PD-L, iar 16% - PNL-PD-L. Nu au răspuns la această întrebare 26,5% dintre cei chestionaţi.
Celelalte partide ar obţine mai puţin de 5% dintre voturi: Uniunea Democrată Maghiară din România - 4,8%, Partidul România Mare
- 3,4%, Partidul Noua Generaţie Creştin Democrat - 3,2%, Partidul Conservator - 3,1%, Partidul Iniţiativa Naţională - 2%, iar Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - 1,1%, potrivit ATLE.
Pentru alte formaţiuni ar vota 3,1% dintre intervievaţi, în timp ce 27% nu s-au hotărât dacă merg la vot sau pentru cine optează.
Potrivit sondajului, atât PSD, PNL, cât şi PD-L sunt cotate cu şanse mari să facă parte din guvern. La întrebarea care partid credeţi că va face parte în mod sigur din următorul guvern, 33% dintre intervievaţi au răspuns PSD, 26,5% - PNL, 26,4% - PD-L, 9% - UDMR, iar 5,1% au nominalizat altă formaţiune politică, respectiv PC şi PNGCD.
O coaliţie PSD-PNL este indicată de 21,2% dintre respondenţi drept cea mai competentă formulă de guvernare, în timp ce 20,8% ar miza pe o formulă PSD-PD-L, iar 16% - PNL-PD-L. Nu au răspuns la această întrebare 26,5% dintre cei chestionaţi.
Băsescu în bătaia lui Vântu
mul de afaceri îi transmite şefului statului, printr-un comunicat de presă, că are "o părere exagerat de bună" despre sine, dacă îşi închipuie că trustul Realitatea-Caţavencu îşi foloseşte resursele financiare
şi angajaţii pentru a-l agresa. "Trustul Realitatea - Caţavencu este o instituţie media cu 2.133 de angajaţi şi are la bază o investiţie de 180.000.000 euro
, probabil cea mai mare
investiţie făcută de un român în România. Dacă dumneavoastră, Domnule Preşedinte, credeţi că am investit atâţia bani pentru a vă agresa, înseamnă că aveţi vis-a-vis de propria persoană o părere exagerat de bună", spune Sorin Ovidiu Vântu, într-un comunicat adresat preşedintelui Traian Băsescu, citat de Mediafax.
Reacţia lui Sorin Ovidiu Vântu vine după ce Traian Băsescu a precizat, aseară la TVR, că patronii trusturilor "Realitatea" şi "Antena" au plătit oameni care să susţină, minţind, că preşedintele a ştiut despre înţelegerea PDL-PRM privind conducerea Senatului şi că acest lucru demonstrează că cele două televiziuni vor minţi şi în campania electorală.
"Campania pe care au dus-o împotriva şefului statului legată de episodul PDL cu Vadim a arătat cum se vor poziţiona şi cum se vor comporta trusturile acestea două de presă, prin oamenii pe care îi plătesc, în timpul campaniei: minciuna va fi axa fundamentală, minciuna la adresa oamenilor pe care nu-i simpatizează Vântu şi Voiculescu", a adăugat preşedintele la TVR.
Şeful statului a acuzat de-a lungul mandatului său, în repetetate rânduri, trusturile de presă că sunt aservite unor interese politice şi că duc campanii mincinoase împotriva sa, numindu-i, la un moment dat, pe jurnalişti "tonomatele cu euro".
şi angajaţii pentru a-l agresa. "Trustul Realitatea - Caţavencu este o instituţie media cu 2.133 de angajaţi şi are la bază o investiţie de 180.000.000 euro
, probabil cea mai mare
investiţie făcută de un român în România. Dacă dumneavoastră, Domnule Preşedinte, credeţi că am investit atâţia bani pentru a vă agresa, înseamnă că aveţi vis-a-vis de propria persoană o părere exagerat de bună", spune Sorin Ovidiu Vântu, într-un comunicat adresat preşedintelui Traian Băsescu, citat de Mediafax.
Reacţia lui Sorin Ovidiu Vântu vine după ce Traian Băsescu a precizat, aseară la TVR, că patronii trusturilor "Realitatea" şi "Antena" au plătit oameni care să susţină, minţind, că preşedintele a ştiut despre înţelegerea PDL-PRM privind conducerea Senatului şi că acest lucru demonstrează că cele două televiziuni vor minţi şi în campania electorală.
"Campania pe care au dus-o împotriva şefului statului legată de episodul PDL cu Vadim a arătat cum se vor poziţiona şi cum se vor comporta trusturile acestea două de presă, prin oamenii pe care îi plătesc, în timpul campaniei: minciuna va fi axa fundamentală, minciuna la adresa oamenilor pe care nu-i simpatizează Vântu şi Voiculescu", a adăugat preşedintele la TVR.
Şeful statului a acuzat de-a lungul mandatului său, în repetetate rânduri, trusturile de presă că sunt aservite unor interese politice şi că duc campanii mincinoase împotriva sa, numindu-i, la un moment dat, pe jurnalişti "tonomatele cu euro".
PC isi impune in Senat actul de renationalizare
Fostii proprietari risca sa nu-si mai primeasca bunurile imobile confiscate de comunisti, urmand a fi despagubiti cu bani.
» Despagubiri la valoarea pietei ar putea primi insa si chiriasii evacuati din imobilele revendicate.
» Decizia apartine senatorilor, care au acceptat formal cererea de reexaminare a presedintelui, dar au mentinut acele prevederi acuzate ca ar duce la o a doua nationalizare.
Senatorii au discutat cererea de reexaminare formulata de presedintele Traian Basescu in legatura cu un proiect de lege prin care liderii PC – Dan Voiculescu, Bogdan Ciuca, Sabin Cutas si Daniela Popa – au vrut modificarea Legii nr. 10 din 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. "Alesii" s-au facut ca accepta solicitarea sefului statului, dar au mentinut in lege prevederile considerate a se constitui intr-un "act de renationalizare".
In cazul imobilelor vandute cu respectarea Legii nr. 112/ 1995, persoanele indreptatite vor avea dreptul doar la "masuri reparatorii prin echivalent" pentru valoarea de piata corespunzatoare intregului imobil, terenul si constructii, iar daca respectivele persoane au primit despagubiri (potrivit Legii nr. 112/1995), ele vor avea dreptul la "diferenta dintre valoarea incasata, actualizata cu indicele inflatiei, si valoarea corespunzatoare de piata a imobilului".
Pe de alta parte, chiriasii care au achizitionat imobilele nationalizate si ale caror contracte de vanzare-cumparare (incheiate cu respectarea Legii nr. 112/1995) au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile vor avea dreptul la "restituirea pretului de piata al imobilelor, valoarea despagubirilor urmand a se stabili prin expertiza". Cu alte cuvinte, acestia vor fi despagubiti de stat la pretul pietei, chiar daca achizitionarea s-a realizat la pretul de contabilitate
!
Senatorii au acceptat, in schimb, sa elimine alineatul potrivit caruia "actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, considerate astfel anterior intrarii in vigoare a Legii 213/1998, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost incheiat cu buna-credinta".
In cadrul dezbaterilor din plen, in favoarea legii s-au pronuntat senatorii PSD, PC si PRM. "La noi smecherii imobiliari, cu concursul autoritatilor locale si al unor notari, revendica zone intregi din Bucuresti, motivand ca sunt descendenti ai unor familii de nobili", a sustinut senatorul PC Marius Marinescu, adaugand ca statul s-ar comporta abuziv si ca soarta a 10.000 de romani s-ar afla in mainile parlamentarilor.
Senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs a aratat insa ca prin noua forma a legii se deschide Cutia Pandorei, creandu-se posibilitatea de a se ajunge la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. "Solicitarea mea este sa retrimiteti Comisiei juridice acest raport pentru a cere parerea Curtii Europene, sa vedem aspectele constitutionale pe care le implica acest proiect de lege", le-a spus Eckstein Kovacs colegilor de Senat. Cererea sa a fost insa respinsa de plenul Camerei Superioare.
Senatorul PD-L Gheorghe Constantin a atentionat, la randul sau, ca nu au fost gasite solutii la observatiile de fond ale presedintelui Traian Basescu si si-a intrebat colegii de unde vor fi luati banii pentru a fi despagubiti proprietarii caselor nationalizate. "In Comisia juridica s-a precizat ca se vor gasi banii de acolo de unde au fost luati, din bugetul de stat, de acolo de unde s-a retrocedat si Regelui Mihai", a raspuns cu promptitudine presedintele de sedinta, senatorul PSD Doru Ioan Taracila.
In momentul retrimiterii in Parlament a proiectului de lege pecist, presedintele Traian Basescu avertiza ca, "sub acoperisul ingrijorarii pentru chiriasi, se incearca servirea intereselor unei clientele politice care a dobandit proprietati pe Legea 112 si pe Legea 10". "Cel mai grav lucru, din punct de vedere politic, este ca ea (legea in formula propusa de PC – n.r.) devine un act de renationalizare, practic consolidand ceea ce s-a facut in perioada comunista, atunci cand oamenii au fost deposedati de proprietati in mod abuziv. Sunt convins ca trebuie sa definitivam cat mai repede cu putinta procesul de restituire a proprietatilor, dar aceasta nu ne indreptateste sa punem capat acestui proces (…) prin acte abuzive, contrare Constitutiei", a mai atentionat seful statului.
In cererea de reexaminare, presedintele a mai aratat ca legea primita de la Parlament este neconstitutionala si nu corespunde exigentelor Conventiei Europene a Drepturilor Omului
Forma usor modificata a fost adoptata de plenul Senatului, in sedinta de luni seara, cu 91 de voturi pentru si doar 8 abtineri, in aplauzele mai multor membri ai Asociatiei proprietarilor pe Legea 112/ 1995. Ultimul cuvant asupra reexaminarii il vor avea deputatii.
» Forma in vigoare
Art. 7 – (1) De regula, imobilele preluate in mod abuziv se restituie in natura.
Art. 20 – (2) In cazul in care imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinta, trecute in proprietatea statului, cu modificarile ulterioare, persoana indreptatita are dreptul la masuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piata corespunzatoare a intregului imobil, teren si constructii.
» Forma adoptata de senatori
Art. 7 - (1) De regula, imobilele preluate in mod abuziv se restituie in natura.
(11 ) Nu se restituie in natura, ci doar in echivalent, imobilele care au fost instrainate in baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului.
Art. 20 – (2) In cazul in care imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, persoana indreptatita are dreptul numai la masuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piata corespunzatoare a intregului imobil, teren si constructii.
Art. 501 (nou introdus) – (1) Proprietarii ale caror contracte de vanzare-cumparare, incheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile au dreptul la restituirea pretului de piata al imobilelor.
(2) Valoarea despagubirilor prevazute la alin. (1) se stabileste prin expertiza.
» "Este una dintre cele mai aberante initiative legislative, pentru ca este inadmisibil sa hotarasti nerestituirea proprietatii in conditiile in care au fost facute deposedari abuzive. Statul a vandut casele ilegal, iar acum vin cu o lege prin care o ilegalitate este batuta in cuie. In ceea ce priveste despagubirea chiriasilor, trebuie sa se tina cont
ca diferenta dintre valoarea reala si cea de cumparare este uriasa. Apartamente care valoreaza acum 600.000-700.000 euro
au fost vandute chiriasilor de multe ori sub 10.000 euro. Daca ne uitam la aceasta lege, ar insemna ca romanii au bani sa-i plateasca pe profitorii care au cumparat casele pe nimic. In cazul adoptarii, vom incerca sa gasim 50 de deputati pentru a contesta legea la Curtea Constitutionala".
– Maria Theodoru, presedinte al Asociatiei Proprietarilor Deposedati Abuziv de Sta
» Despagubiri la valoarea pietei ar putea primi insa si chiriasii evacuati din imobilele revendicate.
» Decizia apartine senatorilor, care au acceptat formal cererea de reexaminare a presedintelui, dar au mentinut acele prevederi acuzate ca ar duce la o a doua nationalizare.
Senatorii au discutat cererea de reexaminare formulata de presedintele Traian Basescu in legatura cu un proiect de lege prin care liderii PC – Dan Voiculescu, Bogdan Ciuca, Sabin Cutas si Daniela Popa – au vrut modificarea Legii nr. 10 din 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. "Alesii" s-au facut ca accepta solicitarea sefului statului, dar au mentinut in lege prevederile considerate a se constitui intr-un "act de renationalizare".
In cazul imobilelor vandute cu respectarea Legii nr. 112/ 1995, persoanele indreptatite vor avea dreptul doar la "masuri reparatorii prin echivalent" pentru valoarea de piata corespunzatoare intregului imobil, terenul si constructii, iar daca respectivele persoane au primit despagubiri (potrivit Legii nr. 112/1995), ele vor avea dreptul la "diferenta dintre valoarea incasata, actualizata cu indicele inflatiei, si valoarea corespunzatoare de piata a imobilului".
Pe de alta parte, chiriasii care au achizitionat imobilele nationalizate si ale caror contracte de vanzare-cumparare (incheiate cu respectarea Legii nr. 112/1995) au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile vor avea dreptul la "restituirea pretului de piata al imobilelor, valoarea despagubirilor urmand a se stabili prin expertiza". Cu alte cuvinte, acestia vor fi despagubiti de stat la pretul pietei, chiar daca achizitionarea s-a realizat la pretul de contabilitate
!
Senatorii au acceptat, in schimb, sa elimine alineatul potrivit caruia "actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, considerate astfel anterior intrarii in vigoare a Legii 213/1998, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost incheiat cu buna-credinta".
In cadrul dezbaterilor din plen, in favoarea legii s-au pronuntat senatorii PSD, PC si PRM. "La noi smecherii imobiliari, cu concursul autoritatilor locale si al unor notari, revendica zone intregi din Bucuresti, motivand ca sunt descendenti ai unor familii de nobili", a sustinut senatorul PC Marius Marinescu, adaugand ca statul s-ar comporta abuziv si ca soarta a 10.000 de romani s-ar afla in mainile parlamentarilor.
Senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs a aratat insa ca prin noua forma a legii se deschide Cutia Pandorei, creandu-se posibilitatea de a se ajunge la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. "Solicitarea mea este sa retrimiteti Comisiei juridice acest raport pentru a cere parerea Curtii Europene, sa vedem aspectele constitutionale pe care le implica acest proiect de lege", le-a spus Eckstein Kovacs colegilor de Senat. Cererea sa a fost insa respinsa de plenul Camerei Superioare.
Senatorul PD-L Gheorghe Constantin a atentionat, la randul sau, ca nu au fost gasite solutii la observatiile de fond ale presedintelui Traian Basescu si si-a intrebat colegii de unde vor fi luati banii pentru a fi despagubiti proprietarii caselor nationalizate. "In Comisia juridica s-a precizat ca se vor gasi banii de acolo de unde au fost luati, din bugetul de stat, de acolo de unde s-a retrocedat si Regelui Mihai", a raspuns cu promptitudine presedintele de sedinta, senatorul PSD Doru Ioan Taracila.
In momentul retrimiterii in Parlament a proiectului de lege pecist, presedintele Traian Basescu avertiza ca, "sub acoperisul ingrijorarii pentru chiriasi, se incearca servirea intereselor unei clientele politice care a dobandit proprietati pe Legea 112 si pe Legea 10". "Cel mai grav lucru, din punct de vedere politic, este ca ea (legea in formula propusa de PC – n.r.) devine un act de renationalizare, practic consolidand ceea ce s-a facut in perioada comunista, atunci cand oamenii au fost deposedati de proprietati in mod abuziv. Sunt convins ca trebuie sa definitivam cat mai repede cu putinta procesul de restituire a proprietatilor, dar aceasta nu ne indreptateste sa punem capat acestui proces (…) prin acte abuzive, contrare Constitutiei", a mai atentionat seful statului.
In cererea de reexaminare, presedintele a mai aratat ca legea primita de la Parlament este neconstitutionala si nu corespunde exigentelor Conventiei Europene a Drepturilor Omului
Forma usor modificata a fost adoptata de plenul Senatului, in sedinta de luni seara, cu 91 de voturi pentru si doar 8 abtineri, in aplauzele mai multor membri ai Asociatiei proprietarilor pe Legea 112/ 1995. Ultimul cuvant asupra reexaminarii il vor avea deputatii.
» Forma in vigoare
Art. 7 – (1) De regula, imobilele preluate in mod abuziv se restituie in natura.
Art. 20 – (2) In cazul in care imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinta, trecute in proprietatea statului, cu modificarile ulterioare, persoana indreptatita are dreptul la masuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piata corespunzatoare a intregului imobil, teren si constructii.
» Forma adoptata de senatori
Art. 7 - (1) De regula, imobilele preluate in mod abuziv se restituie in natura.
(11 ) Nu se restituie in natura, ci doar in echivalent, imobilele care au fost instrainate in baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului.
Art. 20 – (2) In cazul in care imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, persoana indreptatita are dreptul numai la masuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piata corespunzatoare a intregului imobil, teren si constructii.
Art. 501 (nou introdus) – (1) Proprietarii ale caror contracte de vanzare-cumparare, incheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile au dreptul la restituirea pretului de piata al imobilelor.
(2) Valoarea despagubirilor prevazute la alin. (1) se stabileste prin expertiza.
» "Este una dintre cele mai aberante initiative legislative, pentru ca este inadmisibil sa hotarasti nerestituirea proprietatii in conditiile in care au fost facute deposedari abuzive. Statul a vandut casele ilegal, iar acum vin cu o lege prin care o ilegalitate este batuta in cuie. In ceea ce priveste despagubirea chiriasilor, trebuie sa se tina cont
ca diferenta dintre valoarea reala si cea de cumparare este uriasa. Apartamente care valoreaza acum 600.000-700.000 euro
au fost vandute chiriasilor de multe ori sub 10.000 euro. Daca ne uitam la aceasta lege, ar insemna ca romanii au bani sa-i plateasca pe profitorii care au cumparat casele pe nimic. In cazul adoptarii, vom incerca sa gasim 50 de deputati pentru a contesta legea la Curtea Constitutionala".
– Maria Theodoru, presedinte al Asociatiei Proprietarilor Deposedati Abuziv de Sta
Iliescu si preotii scapa de CNSAS
omisia juridica din Senat cioparteste Legea deconspirarii securistilor
Preotii pot rasufla usurati pentru ca "sperietoarea" CNSAS a disparut pentru ei, dupa ce senatorii juristi au decis ieri ca acestia sa fie exclusi de pe lista celor care pot fi verificati. Senatorii au avut grija si de nomenclaturistii PCR, care nu vor mai fi asimilati colaboratorilor.
Ambele amendamente la legea de functionare a CNSAS au venit din partea reprezentantului PSD in Comisie, senatorul Serban Nicolae, cunoscut ca fiind un apropiat al lui Ion Iliescu. Ele au fost votate de peremisti si pesedisti, care nu au avut nici o problema cu opozitia formata din PNL, UDMR si PD-L. "Dracu si-a facut salas in Comisia asta de mult timp. Activistii de partid si preotii la un loc. Turnatoriile lor oricum vor iesi la lumina", a comentat Mircea Dinescu.
Senatorul social-democrat nu se afla la prima tentativa de a scoate fetele bisericesti de sub incidenta legii CNSAS. In mai multe randuri el a cerut apararea Bisericii in fata verificarilor venite din partea Colegiului. Lucrurile nu au stat diferit nici in sedinta de ieri, unde Serban Nicolae le-a vorbit colegilor din Comisie despre autonomia Bisericii si rolul sau in societate. "Biserica trebuie sa fie un stalp a societatii, Biserica nu trebuie sa fie murdarita. Lasati Biserica in pace", a completat peremista Virginia Vedinas. Peter Eckstein Kovacs s-a opus argumentelor reprezentantului PSD si a sustinut ca "exista autonomie universitara, dar si profesorii sunt verificati". Cu toate acestea, amendamentul prin care preotii nu vor mai putea fi verificati a trecut cu cinci voturi pentru, doua impotriva si o abtinere. Surpriza a venit insa din partea reprezentantilor Guvernului, care nu au schitat nici un gest la aceasta modificare a legii. Mai mult, la finele sedintei ei erau convinsi ca amendamentul nu a trecut, ci a fost un alt amendament al Noricai Nicolai, care prevedea ca verificarea sa fie facuta doar la cererea sefilor cultelor. CNSAS a dat pana in prezent sase verdicte de politie politica pentru preoti, iar alte nume grele precum Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, urmau sa fie verificate. Senatul este camera decizionala in ceea ce priveste legea de functionare a CNSAS.
Nomenclatura PCR a scapat
Senatorii juristi au mai exclus din categoria colaboratorilor pe cei care, avand competente decizionale, juridice sau politice, au luat decizii la nivel central sau local cu privire la activitatile Securitatii, ori cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist. In fapt, intregul paragraf facea referire la fostii secretari de judet care dispuneau uneori anchete ale Securitatii. Pen
Preotii pot rasufla usurati pentru ca "sperietoarea" CNSAS a disparut pentru ei, dupa ce senatorii juristi au decis ieri ca acestia sa fie exclusi de pe lista celor care pot fi verificati. Senatorii au avut grija si de nomenclaturistii PCR, care nu vor mai fi asimilati colaboratorilor.
Ambele amendamente la legea de functionare a CNSAS au venit din partea reprezentantului PSD in Comisie, senatorul Serban Nicolae, cunoscut ca fiind un apropiat al lui Ion Iliescu. Ele au fost votate de peremisti si pesedisti, care nu au avut nici o problema cu opozitia formata din PNL, UDMR si PD-L. "Dracu si-a facut salas in Comisia asta de mult timp. Activistii de partid si preotii la un loc. Turnatoriile lor oricum vor iesi la lumina", a comentat Mircea Dinescu.
Senatorul social-democrat nu se afla la prima tentativa de a scoate fetele bisericesti de sub incidenta legii CNSAS. In mai multe randuri el a cerut apararea Bisericii in fata verificarilor venite din partea Colegiului. Lucrurile nu au stat diferit nici in sedinta de ieri, unde Serban Nicolae le-a vorbit colegilor din Comisie despre autonomia Bisericii si rolul sau in societate. "Biserica trebuie sa fie un stalp a societatii, Biserica nu trebuie sa fie murdarita. Lasati Biserica in pace", a completat peremista Virginia Vedinas. Peter Eckstein Kovacs s-a opus argumentelor reprezentantului PSD si a sustinut ca "exista autonomie universitara, dar si profesorii sunt verificati". Cu toate acestea, amendamentul prin care preotii nu vor mai putea fi verificati a trecut cu cinci voturi pentru, doua impotriva si o abtinere. Surpriza a venit insa din partea reprezentantilor Guvernului, care nu au schitat nici un gest la aceasta modificare a legii. Mai mult, la finele sedintei ei erau convinsi ca amendamentul nu a trecut, ci a fost un alt amendament al Noricai Nicolai, care prevedea ca verificarea sa fie facuta doar la cererea sefilor cultelor. CNSAS a dat pana in prezent sase verdicte de politie politica pentru preoti, iar alte nume grele precum Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, urmau sa fie verificate. Senatul este camera decizionala in ceea ce priveste legea de functionare a CNSAS.
Nomenclatura PCR a scapat
Senatorii juristi au mai exclus din categoria colaboratorilor pe cei care, avand competente decizionale, juridice sau politice, au luat decizii la nivel central sau local cu privire la activitatile Securitatii, ori cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist. In fapt, intregul paragraf facea referire la fostii secretari de judet care dispuneau uneori anchete ale Securitatii. Pen
Radu Stroe spune că Legea statutului ofiţerului de informaţii ar putea fi adoptată în această sesiune
Preşedintele Comisiei de control al SRI, senatorul PNL Radu Stroe, a afirmat că restructurarea SRI a fost blocată din cauza legislaţiei depăşite şi a admis că disputatul pachet de legi privind securitatea va rămâne în sarcina viitorului Parlament, cu excepţia Statutului ofiţerului de informaţii.
Senatorul a estimat că actualul Legislativ nu va reuşi să finalizeze noul cadru legislativ care să reglementeze activitatea SRI. "Nu cred că va fi posibil ca Parlamentul să adopte pachetul de legi până la sfârşitul acestei sesiuni. Cred că va rămâne această sarcină pentru Parlamentul următor astfel încât SRI să aibă baza legală necesară pentru punerea în operă a acestei noi structuri organizatorice. El poate şi acum să o facă însă limitat de actualele constrângeri legislative", a spus preşedintele Comisiei.
Directorul SRI, George Maior, a cerut însă ca măcar Statutul ofiţerului de informaţii să fie adoptat de actualul Parlament. "Noi sperăm ca măcar Statutul să fie abordat în această sesiune parlamentară având în vedere că au existat progrese în dezbaterea lui în comisie. Ar fi un pas deosebit de important şi în ceea ce priveşte demilitarizarea Serviciului şi flexibilizarea lui", a afirmat Maior.
La rândul său, Stroe a declarat că adoptarea Statutului este posibilă în cursul acestei sesiuni, până la finele anului în curs.
Legile securităţii naţionale sunt blocate la comisiile de resort din Senat, încă de la începutul acestei legislaturi stârnind vii dispute între Palatul Cotroceni şi PNL, precum şi între PNL şi PSD.
Statutul ofiţerului de informaţii a fost adoptat de Senat, după ce textul PNL a fost amendat în mod consistent. Proiectul face parte din pachetul de legi privind securitatea naţională.
Prin acest act normativ, ofiţerii de informaţii au devenit "funcţionari publici cu statut special", în cazul în care nu sunt cadre militare în activitate. Prevederile cele mai radicale ale liberalilor - interzicerea expresă a infiltrării ofiţerilor acoperiţi în politică, mass-media şi justiţie a fost eliminată şi reformulată. Printr-un amendament al liberalului Daniel Iluşcă, ofiţerilor le este interzisă şi asocierea şi apartenenţa politică şi sindicală, ca şi dreptul de a candida
şi de a fi aleşi în administraţia publică locală, în Parlament sau ca preşedinte al României. Ei nu pot desfăşura nicio activitate politică, cu excepţia dreptului la vot. Acest amendament înlocuieşte versiunea anterioară a liberalilor potrivit cărora se interzicea expres folosirea ofiţerilor sub acoperire în presă, sindicate, justiţie, culte, sindicate. Iluşcă susţine că acele prevederi referitoare la ofiţerii sub acoperire ar putea fi reluate odată cu discuţiile privind legea contrainformaţiilor.
Senatorul a estimat că actualul Legislativ nu va reuşi să finalizeze noul cadru legislativ care să reglementeze activitatea SRI. "Nu cred că va fi posibil ca Parlamentul să adopte pachetul de legi până la sfârşitul acestei sesiuni. Cred că va rămâne această sarcină pentru Parlamentul următor astfel încât SRI să aibă baza legală necesară pentru punerea în operă a acestei noi structuri organizatorice. El poate şi acum să o facă însă limitat de actualele constrângeri legislative", a spus preşedintele Comisiei.
Directorul SRI, George Maior, a cerut însă ca măcar Statutul ofiţerului de informaţii să fie adoptat de actualul Parlament. "Noi sperăm ca măcar Statutul să fie abordat în această sesiune parlamentară având în vedere că au existat progrese în dezbaterea lui în comisie. Ar fi un pas deosebit de important şi în ceea ce priveşte demilitarizarea Serviciului şi flexibilizarea lui", a afirmat Maior.
La rândul său, Stroe a declarat că adoptarea Statutului este posibilă în cursul acestei sesiuni, până la finele anului în curs.
Legile securităţii naţionale sunt blocate la comisiile de resort din Senat, încă de la începutul acestei legislaturi stârnind vii dispute între Palatul Cotroceni şi PNL, precum şi între PNL şi PSD.
Statutul ofiţerului de informaţii a fost adoptat de Senat, după ce textul PNL a fost amendat în mod consistent. Proiectul face parte din pachetul de legi privind securitatea naţională.
Prin acest act normativ, ofiţerii de informaţii au devenit "funcţionari publici cu statut special", în cazul în care nu sunt cadre militare în activitate. Prevederile cele mai radicale ale liberalilor - interzicerea expresă a infiltrării ofiţerilor acoperiţi în politică, mass-media şi justiţie a fost eliminată şi reformulată. Printr-un amendament al liberalului Daniel Iluşcă, ofiţerilor le este interzisă şi asocierea şi apartenenţa politică şi sindicală, ca şi dreptul de a candida
şi de a fi aleşi în administraţia publică locală, în Parlament sau ca preşedinte al României. Ei nu pot desfăşura nicio activitate politică, cu excepţia dreptului la vot. Acest amendament înlocuieşte versiunea anterioară a liberalilor potrivit cărora se interzicea expres folosirea ofiţerilor sub acoperire în presă, sindicate, justiţie, culte, sindicate. Iluşcă susţine că acele prevederi referitoare la ofiţerii sub acoperire ar putea fi reluate odată cu discuţiile privind legea contrainformaţiilor.
Deputaţii-jurişti refuză să se pronunţe pe dosarele lui Năstase şi le returnează Parchetului
upă ce s-au întrecut în a-i aduce elogii la audierile în primul dosar de la DNA, deputaţii din Comisia Juridică au decis să retrimită Parchetului alte două dosare pentru care procurorii cereau aviz de începere a urmăririi penale pentru fostul premier. Motivul invocat: probele Parchetului
ar fi lovite de nulitate.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis marţi să trimită cele două dosare ale lui Adrian Năstase înapoi la Parchet, argumentând că probele ajunse la Parlament sunt lovite de nulitate printr-o decizie a ÎCCJ, deci deputaţii nu au suficiente informaţii pentru a aprecia dacă se impune urmărirea penală, informează NewsIn.
Astfel, deputaţii cer Procurorului General să-i informeze dacă procurorii mai deţin alte probe în afară de cele trimise deja, pe care deputaţii nu le consideră în măsură să le dea informaţii suficiente, acestea fiind lovite de nulitate printr-o decizie a ÎCCJ. Potrivit unor surse din comisie, votul pentru retrimiterea dosarelor a fost de 16 pentru (PSD, PC, PRM şi majoritatea deputaţilor PNL) şi cinci împotrivă, ale reprezentanţilor PD-L şi al lui Gheorghe Gabor, PNL, care a votat altfel decât colegii săi.
Gabor a admis şi public că a votat împotriva retrimiterii dosarelor, dar a lăsat de înţeles că părerea sa este că dosarele sunt politice.
"Noi avem de fapt o problemă de conştiinţă: aceea de jurişti, care ne spune că tot ce s-a trimis demonstrează că s-au făcut două dosare
politice, dar de fapt avem şi o problemă de conştiinţă a omului politic, care trebuie să răspundă cerinţelor populaţiei care solicită în mod imperativ oamenilor politici egalitatea în faţa legii şi dispariţia imunităţii pe care demnitarii o au", a declarat deputatul liberal, adăugând că el a cerut urmărirea penală.
Vicepreşedintele comisiei juridice, pesedistul Florin Iordache, a susţinut că prin cele două cereri de urmărire penală, DNA "a încercat să introducă în eroare comisia juridică" pentru că probele din dosare au fost declarate nule. Iordache a susţinut că este încă un caz de a instrumenta dosarele politic şi de a crea un eveniment mediatic în condiţiile în care dosarele sunt lovite de nulitate printr-o decizie a ÎCCJ.
Comisia juridică nu poate stabili dacă pe aceste dosare trebuie începută sau nu urmărirea penală, a mai spus Iordache. "Credem că este fie o rea-voinţă din partea procurorului, fie s-a încercat inducerea în eroare a Parlamentului şi a comisiei, care este foarte grav, toate converg către un singur lucru: DNA nu are probe, nu face decât să disjungă dintr-un dosar în altul, să creeze iluzia că au probe", a adăugat el, sugerând că numai dacă DNA trimite probe noi, Parlamentul trebuie să se pronunţe pe acest cazuri. "Acestea nu sunt probe. Pe ce să ne pronunţăm? Pe nişte probe nule?", a conchis el.
Deputatul PD-L Daniel Buda susţine că formaţiunea pe care o reprezintă consideră că acele elemente trimise de DNA "justifică plenului să ceară începerea urmăririi penale". "Noi am apreciat că aceste documente sunt suficiente, dar din păcate doar PD-L a avut această părere, nu şi celelalte partide din comisia juridică", a spus el.
Conducerea Camerei Deputaţilor aprobase luni cererea lui Adrian Năstase privind intrarea în posesia copiilor
după sesizarea procurorilor referitoare la începerea urmăririi penale în dosarele Zambaccian şi Mătuşa Tamara.
Deputatul Adrian Năstase a cerut Biroului Permanent o copie
după sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, joi, 31 iulie, Camerei Deputaţilor, pentru declanşarea urmăririi sale penale în celelalte două dosare.
Năstase invoca faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat deja şi s-a pronunţat asupra nulităţii actelor de procedură penală efectuate în faza premergătoare, întrucât au fost încălcate normele constituţionale de sesizare a instanţei. În context, el susţinea că doreşte să vadă dacă noua cerere a parchetului privind începerea urmăririi penale se bazează pe probe noi. "În aceste condiţii, îmi este foarte greu să apreciez asupra faptelor pentru care se solicită avizul de urmărire penală, dacă probele care se pretind că ar sta la baza solicitării sunt cele care au fost administrate în etapa actelor premergătoare şi dacă în această cauză s-au efectuat în mod direct probe sau au fost ataşate probe din alte dosare, acte procedurale constatate nule de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", se arată în solicitarea deputatului PSD Adrian Năstase.
Procurorii au cerut, pe 4 august, de la Camera Deputaţilor aviz de urmărire penală pentru Adrian Năstase, în dosarul Zambaccian întors de la instanţa supremă la DNA, după ce CCR a stabilit o procedură similară pentru cercetarea foştilor miniştri cu cea pentru miniştrii în funcţie.
De asemenea, Camera a primit, pe 31 iulie, şi sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie-DNA, prin care se solicită începerea urmăririi penale pentru deputatul PSD Adrian Năstase, în dosarul Mătuşa Tamara.
Camera Deputaţilor a respins, pe 13 august, în sesiune extraordinară o altă cerere a DNA privind începerea urmăririi penale împotriva lui Năstase în dosarul Zambaccian. Năstase rămâne, deocamdată, singurul ministru-parlamentar care beneficiază de imunitate penală, după ce Senatul a decis că procurorii pot începe urmărirea lui Codruţ Şereş şi a lui Paul Păcuraru, iar Miron Mitrea a demisionat din Parlament pentru a putea fi anchetat.
ar fi lovite de nulitate.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis marţi să trimită cele două dosare ale lui Adrian Năstase înapoi la Parchet, argumentând că probele ajunse la Parlament sunt lovite de nulitate printr-o decizie a ÎCCJ, deci deputaţii nu au suficiente informaţii pentru a aprecia dacă se impune urmărirea penală, informează NewsIn.
Astfel, deputaţii cer Procurorului General să-i informeze dacă procurorii mai deţin alte probe în afară de cele trimise deja, pe care deputaţii nu le consideră în măsură să le dea informaţii suficiente, acestea fiind lovite de nulitate printr-o decizie a ÎCCJ. Potrivit unor surse din comisie, votul pentru retrimiterea dosarelor a fost de 16 pentru (PSD, PC, PRM şi majoritatea deputaţilor PNL) şi cinci împotrivă, ale reprezentanţilor PD-L şi al lui Gheorghe Gabor, PNL, care a votat altfel decât colegii săi.
Gabor a admis şi public că a votat împotriva retrimiterii dosarelor, dar a lăsat de înţeles că părerea sa este că dosarele sunt politice.
"Noi avem de fapt o problemă de conştiinţă: aceea de jurişti, care ne spune că tot ce s-a trimis demonstrează că s-au făcut două dosare
politice, dar de fapt avem şi o problemă de conştiinţă a omului politic, care trebuie să răspundă cerinţelor populaţiei care solicită în mod imperativ oamenilor politici egalitatea în faţa legii şi dispariţia imunităţii pe care demnitarii o au", a declarat deputatul liberal, adăugând că el a cerut urmărirea penală.
Vicepreşedintele comisiei juridice, pesedistul Florin Iordache, a susţinut că prin cele două cereri de urmărire penală, DNA "a încercat să introducă în eroare comisia juridică" pentru că probele din dosare au fost declarate nule. Iordache a susţinut că este încă un caz de a instrumenta dosarele politic şi de a crea un eveniment mediatic în condiţiile în care dosarele sunt lovite de nulitate printr-o decizie a ÎCCJ.
Comisia juridică nu poate stabili dacă pe aceste dosare trebuie începută sau nu urmărirea penală, a mai spus Iordache. "Credem că este fie o rea-voinţă din partea procurorului, fie s-a încercat inducerea în eroare a Parlamentului şi a comisiei, care este foarte grav, toate converg către un singur lucru: DNA nu are probe, nu face decât să disjungă dintr-un dosar în altul, să creeze iluzia că au probe", a adăugat el, sugerând că numai dacă DNA trimite probe noi, Parlamentul trebuie să se pronunţe pe acest cazuri. "Acestea nu sunt probe. Pe ce să ne pronunţăm? Pe nişte probe nule?", a conchis el.
Deputatul PD-L Daniel Buda susţine că formaţiunea pe care o reprezintă consideră că acele elemente trimise de DNA "justifică plenului să ceară începerea urmăririi penale". "Noi am apreciat că aceste documente sunt suficiente, dar din păcate doar PD-L a avut această părere, nu şi celelalte partide din comisia juridică", a spus el.
Conducerea Camerei Deputaţilor aprobase luni cererea lui Adrian Năstase privind intrarea în posesia copiilor
după sesizarea procurorilor referitoare la începerea urmăririi penale în dosarele Zambaccian şi Mătuşa Tamara.
Deputatul Adrian Năstase a cerut Biroului Permanent o copie
după sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, joi, 31 iulie, Camerei Deputaţilor, pentru declanşarea urmăririi sale penale în celelalte două dosare.
Năstase invoca faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat deja şi s-a pronunţat asupra nulităţii actelor de procedură penală efectuate în faza premergătoare, întrucât au fost încălcate normele constituţionale de sesizare a instanţei. În context, el susţinea că doreşte să vadă dacă noua cerere a parchetului privind începerea urmăririi penale se bazează pe probe noi. "În aceste condiţii, îmi este foarte greu să apreciez asupra faptelor pentru care se solicită avizul de urmărire penală, dacă probele care se pretind că ar sta la baza solicitării sunt cele care au fost administrate în etapa actelor premergătoare şi dacă în această cauză s-au efectuat în mod direct probe sau au fost ataşate probe din alte dosare, acte procedurale constatate nule de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", se arată în solicitarea deputatului PSD Adrian Năstase.
Procurorii au cerut, pe 4 august, de la Camera Deputaţilor aviz de urmărire penală pentru Adrian Năstase, în dosarul Zambaccian întors de la instanţa supremă la DNA, după ce CCR a stabilit o procedură similară pentru cercetarea foştilor miniştri cu cea pentru miniştrii în funcţie.
De asemenea, Camera a primit, pe 31 iulie, şi sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie-DNA, prin care se solicită începerea urmăririi penale pentru deputatul PSD Adrian Năstase, în dosarul Mătuşa Tamara.
Camera Deputaţilor a respins, pe 13 august, în sesiune extraordinară o altă cerere a DNA privind începerea urmăririi penale împotriva lui Năstase în dosarul Zambaccian. Năstase rămâne, deocamdată, singurul ministru-parlamentar care beneficiază de imunitate penală, după ce Senatul a decis că procurorii pot începe urmărirea lui Codruţ Şereş şi a lui Paul Păcuraru, iar Miron Mitrea a demisionat din Parlament pentru a putea fi anchetat.
Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, efectuează, începând de astăzi, o vizită oficială de două zile în Republica Elenă, la invitaţia omologului său grec, Evangelos-Vasilios Meimarakis.
Ministrul român al Apărării va participa mâine, la ceremonialul depunerii de coroane de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut, din Atena, şi va avea o întrevedere cu ministrul grec al Apărării, la sediul instituţiei.
Pe agenda convorbirilor oficiale se află subiecte referitoare la situaţia de securitate din Balcani şi Regiunea Extinsă a Mării Negre, participarea la operaţiile internaţionale din Afganistan, Irak şi Balcani, precum şi aspecte privind relaţia cu UE şi NATO.
Cei doi miniştri vor discuta, de asemenea, despre stadiul relaţiilor de colaborare româno-elene în domeniul militar şi al politicii de apărare. Ei vor semna Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Român al Apărării şi Ministerul Apărării Naţionale al Republicii Elene, cu privire la cooperarea dintre Ministerul Apărării din România şi Centrul Multinaţional de Coordonare a Transportului
Strategic Maritim de la Atena (AMSCC ) şi vor susţine o conferinţă de presă comună.
Este prevăzută şi o întâlnire cu preşedintele Republicii Elene, E.S. Karolos Papoulias.
Ministrul român al Apărării va participa mâine, la ceremonialul depunerii de coroane de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut, din Atena, şi va avea o întrevedere cu ministrul grec al Apărării, la sediul instituţiei.
Pe agenda convorbirilor oficiale se află subiecte referitoare la situaţia de securitate din Balcani şi Regiunea Extinsă a Mării Negre, participarea la operaţiile internaţionale din Afganistan, Irak şi Balcani, precum şi aspecte privind relaţia cu UE şi NATO.
Cei doi miniştri vor discuta, de asemenea, despre stadiul relaţiilor de colaborare româno-elene în domeniul militar şi al politicii de apărare. Ei vor semna Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Român al Apărării şi Ministerul Apărării Naţionale al Republicii Elene, cu privire la cooperarea dintre Ministerul Apărării din România şi Centrul Multinaţional de Coordonare a Transportului
Strategic Maritim de la Atena (AMSCC ) şi vor susţine o conferinţă de presă comună.
Este prevăzută şi o întâlnire cu preşedintele Republicii Elene, E.S. Karolos Papoulias.
Distribuitorii de gaze cer majorarea tarifelor cu 10%, de la 1 octombrie
De la 1 octombrie, preţul gazelor naturale
ar putea creşte. Distribuitorii cer majorarea tarifelor cu 10%.
Ultima creştere a tarifului la gaze
a avut loc la începutul lunii iulie, cu 12,5 procente. Atunci, reprezentanţii companiei
susţineau că majorarea nu era suficientă pentru acoperirea în totalitate a costurilor societăţii.
ar putea creşte. Distribuitorii cer majorarea tarifelor cu 10%.
Ultima creştere a tarifului la gaze
a avut loc la începutul lunii iulie, cu 12,5 procente. Atunci, reprezentanţii companiei
susţineau că majorarea nu era suficientă pentru acoperirea în totalitate a costurilor societăţii.
Firmele din România plătesc cele mai multe taxe pe an, din 181 de state analizate de Banca Mondială
Firmele din România fac cele mai multe plăţi pe an – 113 – pentru taxele impuse de stat, urmate de cele din Belarus, cu 112 plăţi şi Uzbekistan cu 106, arată un raport al Băncii Mondiale, care plasează, la polul opus, state precum Maldive sau Qatar, cu o plată pe an.
Tot printre statele cu numărul cel mai mic de taxe de plătit pe an de către firme
se află şi Suedia, cu 2 plăţi, se mai precizează în raportul "Doing Business 2009" al Băncii Mondiale.
Per total, la capitolul "plată a taxelor", România ocupă locul 146 din 181 de state analizate.
Tot printre statele cu numărul cel mai mic de taxe de plătit pe an de către firme
se află şi Suedia, cu 2 plăţi, se mai precizează în raportul "Doing Business 2009" al Băncii Mondiale.
Per total, la capitolul "plată a taxelor", România ocupă locul 146 din 181 de state analizate.
Bugetul pentru 2009 nu are nicio şansă să fie votat în această toamnă
anuarie este luna în care ministerele vor afla ce bani pot cheltui anul viitor. Votarea bugetului pentru 2009 a fost decalată cu câteva luni din cauza alegerilor parlamentare din această toamnă.
În semi-sesiunea parlamentară din septembrie-octombrie actualul Guvern va face cel mult o rectificare bugetară
În semi-sesiunea parlamentară din septembrie-octombrie actualul Guvern va face cel mult o rectificare bugetară
Arădenii nu mai vor banii din taxa de primă înmatriculare
Deşi s-au înghesuit să depună dosarele
pentru a recupera diferenţa dintre taxa pe poluare şi taxa de primă înmatriculare, arădenii nu s-au prezentat pentru a-şi ridica banii.
Purtătorul de cuvânt al finanţelor arădene, Călin Arusti, a afirmat că „sunt peste 100 de dosare, în care contribuabilii au fost contactaţi telefonic, dar încă nu s-au prezentat să-şi ridice banii“.
Arădenii au recuperat aprope trei milioane de lei
din diferenţa de taxe, fiind soluţionate aproape 1.100 din cele peste 1.400 de dosare depuse.
pentru a recupera diferenţa dintre taxa pe poluare şi taxa de primă înmatriculare, arădenii nu s-au prezentat pentru a-şi ridica banii.
Purtătorul de cuvânt al finanţelor arădene, Călin Arusti, a afirmat că „sunt peste 100 de dosare, în care contribuabilii au fost contactaţi telefonic, dar încă nu s-au prezentat să-şi ridice banii“.
Arădenii au recuperat aprope trei milioane de lei
din diferenţa de taxe, fiind soluţionate aproape 1.100 din cele peste 1.400 de dosare depuse.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
