Radu Stroe spune că Legea statutului ofiţerului de informaţii ar putea fi adoptată în această sesiune

Preşedintele Comisiei de control al SRI, senatorul PNL Radu Stroe, a afirmat că restructurarea SRI a fost blocată din cauza legislaţiei depăşite şi a admis că disputatul pachet de legi privind securitatea va rămâne în sarcina viitorului Parlament, cu excepţia Statutului ofiţerului de informaţii.

Senatorul a estimat că actualul Legislativ nu va reuşi să finalizeze noul cadru legislativ care să reglementeze activitatea SRI. "Nu cred că va fi posibil ca Parlamentul să adopte pachetul de legi până la sfârşitul acestei sesiuni. Cred că va rămâne această sarcină pentru Parlamentul următor astfel încât SRI să aibă baza legală necesară pentru punerea în operă a acestei noi structuri organizatorice. El poate şi acum să o facă însă limitat de actualele constrângeri legislative", a spus preşedintele Comisiei.
Directorul SRI, George Maior, a cerut însă ca măcar Statutul ofiţerului de informaţii să fie adoptat de actualul Parlament. "Noi sperăm ca măcar Statutul să fie abordat în această sesiune parlamentară având în vedere că au existat progrese în dezbaterea lui în comisie. Ar fi un pas deosebit de important şi în ceea ce priveşte demilitarizarea Serviciului şi flexibilizarea lui", a afirmat Maior.
La rândul său, Stroe a declarat că adoptarea Statutului este posibilă în cursul acestei sesiuni, până la finele anului în curs.
Legile securităţii naţionale sunt blocate la comisiile de resort din Senat, încă de la începutul acestei legislaturi stârnind vii dispute între Palatul Cotroceni şi PNL, precum şi între PNL şi PSD.
Statutul ofiţerului de informaţii a fost adoptat de Senat, după ce textul PNL a fost amendat în mod consistent. Proiectul face parte din pachetul de legi privind securitatea naţională.
Prin acest act normativ, ofiţerii de informaţii au devenit "funcţionari publici cu statut special", în cazul în care nu sunt cadre militare în activitate. Prevederile cele mai radicale ale liberalilor - interzicerea expresă a infiltrării ofiţerilor acoperiţi în politică, mass-media şi justiţie a fost eliminată şi reformulată. Printr-un amendament al liberalului Daniel Iluşcă, ofiţerilor le este interzisă şi asocierea şi apartenenţa politică şi sindicală, ca şi dreptul de a candida
şi de a fi aleşi în administraţia publică locală, în Parlament sau ca preşedinte al României. Ei nu pot desfăşura nicio activitate politică, cu excepţia dreptului la vot. Acest amendament înlocuieşte versiunea anterioară a liberalilor potrivit cărora se interzicea expres folosirea ofiţerilor sub acoperire în presă, sindicate, justiţie, culte, sindicate. Iluşcă susţine că acele prevederi referitoare la ofiţerii sub acoperire ar putea fi reluate odată cu discuţiile privind legea contrainformaţiilor.