Operatorii de telefonie au avut deviza: «Organu'» nostru, stapânul nostru

Retinerea datelor conexe convorbirilor telefonice de catre operatorii de te-lefonie mobila da nastere unei lungi serii de con-troverse privind legiti-mitatea acestui demers. O prima
neregula ar fi aceea a postarii ope-ratorilor de telefonie mobila intr-o situatie delicata. Aceasta, pentru ca nici unul dintre contractele incheiate intre operatori si abonatii lor nu contine vreo prevedere referitoare la obligativitatea avertizarii clientilor cu privire la destinatia datelor in cauza.

♦ Legea 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice contine o serie de ambiguitati si inad-vertente a caror existenta risca sa aduca grave atingeri libertatilor ce-tatenesti. Ambiguitatea formularii adoptate de legiuitorul roman arunca Legea 298 in umbra neconstitutionalitatii, contravenind articolului 28 din Legea fun-damentala, referitor la inviolabilitatea cores-pondentei.

♦ Mecanismul care a generat directiva europeana cea care sta ca baza (si scuza) a aparitiei Legii 298/2008 este foarte asemanator controversatelor noastre ordonante de urgenta. Comisia Europeana este un organism alcatuit din 25 de comisari, care emit aceste directive fara a le mai trece prin filtrul parlamentar european. Spre deosebire de parlamentul irlandez, cel roman nu a avut nici o reactie la Directiva CE care a determinat aparitia Legii 298, desi avea aceasta posibilitate.

Retinerea datelor aferente convorbirilor telefonice (nu si a continutului acestora) de catre operatorii de telefonie mobila da nastere unei lungi serii de controverse privind legitimitatea acestui demers in forma in care a fost redactata legea. O prima neregula ar fi aceea a postarii operatorilor de telefonie mobila intr-o situatie delicata. Aceasta, pentru ca nici unul dintre contractele incheiate intre operatori si abonatii lor nu contine vreo prevedere referitoare la avertizarea clientilor cu privire la posibila destinatie a datelor in cauza. Ca o prima consecinta a acestui fapt, orice abonat de telefonie si-ar putea actiona in judecata operatorul pentru ca nu l-a avertizat asupra faptului ca anumite informatii aferente serviciului contractat ar putea fi furnizate autoritatilor, in conditiile legislatiei in discutie. Pe de alta parte, Legea 298 a adus in prim-plan anumite lacune ale unui alt act normativ, Legea 677/2001, referitoare la protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Or, nu se poate vorbi de aplicarea controversatei Legi 298 fara respectarea Legii 677. Articolul 1, alin. 4 al Legii 298 face referire la Legea 677, prin aceea ca prevederile acestui din urma act normativ ii conditioneaza aplicarea: “punerea in aplicare a prevederilor prezentei legi se face cu respectarea prevederilor Legii 677/2001, pentreu protectia persoanelor”. Articolul 5, alin. 1 al acesteia din urma specifica foarte clar faptul ca “ orice prelucrare a datelor cu caracter personal (...) poate fi data numai daca persoana vizata si-a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc pentru acea prelucrare”. Ceea ce inseamna ca operatorul de telefonie este obligat sa-si anunte clientul cu privire la faptul ca, spre exemplu, organele de cercetare penala au solicitat respectivele informatii.

Consimtamântul clientului poate fi ignorat
Legea in cauza prevede si o derogare de la aceasta obligatie, derogare care, asa cum a fost formulata, da posibilitatea unor interpretari periculoase. Printre altele, consimtamantul persoanei vizate nu mai este necesar: “cand prelucrarea este necesara in vederea protejarii vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate”. In conditiile in care Legea 298 face referire numai la infractiunile de terorism, criminalitate organizata si cele care afecteaza siguranta nationala, restrictiile impuse de Legea 677 sunt mult mai permisive... Contactat de catre reporterii “Gardianul”, avocatul Gheorghe Piperea ne-a declarat: “Este o situatie cel putin stranie, in care legea care conditioneaza aplicarea normelor in discutie este mai laxa decat prevederile restrictionate. Problema apare in momentul in care, in situatia in care se incepe urmarirea penala pentru o infractiune care nu face obiectul Legii 298, cel interesat de obtinerea informatiilor in cauza se poate prevala de prevederile Legii 677, care sunt mult mai permisive. Si mai grav este faptul ca se lasa loc de interpretare cand se pune problema consimtamantului celui vizat. Operatorul, care ar trebui sa il ceara, se poate folosi de caracterul neclar al formularii exceptiei de la aceasta obligatie. Or, ramanerea la latitudinea operatorului daca sa ceara ori nu acordul clientului este abuziv, pentru ca un operator de telefonie mobila nu are competenta intr-o astfel de situatie. El nu este nici judecator, nici procuror si nici legiuitor, ci un prestator de servicii. De aici pot rezulta multe excese”.

Contradictia cu un articol din Constitutie
Legea 298/2008, atat de controversata, intra in contradictie cu prevederile Constitutiei. Articolul 28 din Legea fundamentala prevede clar faptul ca „secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace
legale de comunicare este inviolabil”. Avocatul Gheorghe Piperea a precizat faptul ca formularea constitutionala face referire la intregul bagaj de informatii aferent corespondentei si comunicarii, nu numai la continutul acestora. In consecinta, inclusiv informatii privind ora si durata unui apel telefonic intra sub incidenta acestei prevederi constitutionale. „Problema este aceea a legiuitorului roman care, in aceasta situatie, s-a aratat a fi cel putin indolent”.

Norma impusa in Europa de 25 de indivizi
Toate aceste inadvertente, lacune si caracterul posibil generator de excese ar fi trebuit sa atraga atentia si reactia Parlamentului Romaniei. Mai mult chiar, mecanismul care a generat directiva europeana care sta ca baza (si scuza) aparitiei Legii 298/2008 este foarte asemanator controversatelor noastre ordonante de urgenta. Comisia Europeana este, de fapt, un organism alcatuit din 25 de comisari, care emit aceste directive fara a le mai trece prin filtrul parlamentar. Bune, rele, aceste directive produc efecte, cum este cazul si in sitatia aflata in discutie. Tratatul de la Roma permite parlamentelor nationale sa atace aceste directive, iar Comisia Europeana este obligata sa ofere un raspuns in termen de sase luni, timp in care directiva contestata este suspendata. Sa nu uitam ca aceste prevederi au fost impuse de Londra, care are cu totul alte probeme si prioritati decat Bucurestiul!”

Directiva 24 poate fi anulata in februarie
La nici o luna de la intrarea în vigoare, Legea interceptarii comunicatiilor ar putea fi anulata, odata cu invalidarea Directivei Europene 24 din 2006, in baza careia a fost adoptata Legea 298 in Romania. Pe 10 februarie, Curtea Europeana de Justitie (CEJ), din Luxemburg, urmeaza sa se pronunte definitiv în privinta Directivei 24. Aceasta a fost contestata de Irlanda la sfarsitul anului 2006 si exista sanse reale ca verdictul sa fie favorabil contestatorului. Daca CEJ va solutiona pozitiv contestatiile facute de statul irlandez, este de asteptat un val de abrogari în toate statele europene care si-au adaptat legislatiile în conformitate cu prevederile Directivei 24/2006, printre ele aflandu-se si tara noastra. Ca urmare, Comisia Europeana se va vedea nevoita sa initieze un nou proiect de directiva, tinand cont de modificarile generate de contenstatiile primite pe vechea forma a directivei. Contestarea Deciziei 24/2006 este sustinuta (printr-o interventie scrisa) de 43 de organizatii si asociatii
europene din domeniul comunicatiilor. Organizatiile care apara drepturile omului considera ca înregistrarea datelor personale nu trebuie sa se produca generalizat, ci exclusiv la cererea organelor de ancheta si în baza unui mandat judecatoresc. Specialistii sustin ca Directiva 24 nu este doar un abuz asupra drepturilor omului, ci si un fiasco din punctul de vedere al atingerii scopului declarat. Si asta pentru ca membrii organizatiilor teroriste si ai gruparilor de criminalitate transfrontaliera se pot folosi, pentru a comunica în siguranta, de servere internationale de posta electronica, cum sunt cele furnizate de Google si Yahoo, de programe
de telefonie prin internet gen Skype, sau de alte programe gratuite care garanteaza protejarea datelor personale.

ANC vrea sa-i ceara lui Boc sa elimine un articol din lege
Presedintele Autoritatii Nationale pentru Comunicatii, Liviu Nistoran (foto), vrea chiar eliminarea unui articol din Legea 298. Seful ANC sustine ca articolul 20 din Lege, potrivit caruia “in scopul prevenirii si contracararii amenintarilor la adesa securitatii nationale, organele de stat cu atributii in acest domeniu pot avea acces, prin actele
normative ce reglementeaza activitatea de realizare a securitatii nationale, la datele retinute de furnizorii de servicii si retelele publice de comunicatii electronice“. Potrivit lui Nistoran, acest articol deturneaza scopul directivei europene. Mai mult, Nistoran sustine ca prin aceasta lege “s-ar putea avea acces practic inclusiv la continutul unui email sau al unei convorbiri telefonice”.