După Judas Priest, alţi doi artişti internaţionali au confirmat prezenţa pe 11 iulie, la Bucureşti, la B’ESTFEST Aftershock: trupa heavy/power metal Primal Fear şi Ross the Boss (ex-Manowar).
Biletele pentru B’ESTFEST Aftershock, un eveniment organizat de Emag!c Entertainment, care se va desfăşura la Romexpo, costă 75 de lei şi pot fi achiziţionate de pe www.myticket.ro şi din reţeaua magazinelor Diverta, urmând ca în ziua concertului, la intrare, să coste 90 de lei. Totodată, Emag!c Entertainment a suplimentat cu un număr limitat de locuri biletele VIP pentru spectacolul pe care Kylie Minogue îl va susţine pe 17 mai, pe Stadionul Cotroceni.
Pentru concertul de la Bucureşti al divei australiene biletele costă 70, 95, 130, 200 şi 400 de lei şi pot fi achiziţionate din reţeaua Diverta.
vineri, 27 martie 2009
Adrian si Maria au rupt relatia
Vestea ca mai marele Trustului Pro, Adrian Sirbu, i-a dat papucii amantei sale oficiale, Maria Apostol, a adus o adiere placuta, de primavara, printre angajatii postului din Pache. Dupa despartirea de Janine, Sirbu traversa o criza sentimentala, era singur si plictisit, si nu i-a trebuit prea multa "munca de lamurire" pentru a se prabusi in mrejele micutei angajate de la departamentul Relatii Publice. Adevarul este ca Maria Apostol e mai tinara si mai frumoasa decit Janine. Dar si mai afurisita! De indata ce s-a vazut cu sacii in caruta, "prima doamna" a Pro TV, devenita brusc sefa peste tot PR-ul, a inceput sa taie si sa spinzure, impunind legi draconice vedetelor (care nu aveau voie sa discute cu presa decit prin intermediul angajatelor de la PR) si interzicind accesul la informatie ziarelor care au calcat-o in vreun fel pe suavul bombeu. Sigur ca deserviciile pe care le facea, astfel, postului, ii umpleau de nemultumire pe angajatii care, multa vreme, au tacut si au rabdat, comparind-o, pe ascuns, cu Elena Ceausescu. Dar, cum cutitul de taiat cascavalul era in mina ei, nu odata, oameni care nu i-au placut Mariei Apostol au fost nevoiti sa-si caute de lucru pe la alte televiziuni. De cite ori se auzea cite un zvon ca boss-ul s-a certat cu amanta, cei de la Pro respirau usurati, dar nu pentru multa vreme, pentru ca imediat dupa aceasta, Apostol venea sa povesteasca, de exemplu, cit de bine s-a distrat cu Sirbu, la Londra… Mai nou, insa, Janine a inceput sa reia legatura cu fostul sot, in interesul copilului lor, care locuieste cu ea, la Paris. Creatoarea de moda a fost de curind la Bucuresti si se aude ca s-ar fi afisat cu Adrian Sirbu prin restaurante de fite… Convinsa ca, daca va forta nota, Sirbu uita de fosta nevasta si oficializeaza relatia cu ea, Maria Apostol a declansat o cearta in urma careia mogulul Sirbu i-a zis "adio si n-am cuvinte"! Bomboana a fost pusa pe coliva luni, cind, in cursul unei sedinte furtunoase, angajatii au renuntat la inertie si i-au aruncat in fata sefei citeva adevaruri neplacute. Ofuscata, aceasta si-a dat demisia. Totusi, a cistigat niste invataminte, din toata afacerea: atunci cind iti construiesti cariera pe circa unui barbat, asezindu-te intr-un fotoliu pufos, nu e bine sa-ti faci dusmani din subalternii acestuia, fiindca se gasesc mereu unii care te pot lasa cu fundul in aer.
Catalin Maruta a mers cu Andra la inmormantarea bunicii
Catalin a asistat incremenit de durere in timp ce bunica sa era condusa pe ultimul drum
Catalin Maruta, gazda emisiunii "Happy Hour" de la Pro TV, a participat, ieri, alaturi de Andra, la inmormantarea bunicii sale. Maria Maruta a murit, duminica dimineata, dupa ce a cazut in fantana din fata casei. Vizibil marcat de pierderea uneia dintre cele mai dragi fiinte din viata
sa, careia ii trimitea mereu salutari in timpul emisiunilor, Catalin s-a abtinut cu greu sa planga in public si a refuzat sa vorbeasca despre suferinta sa. "I-a stat la capatai si plangea mai rau ca un copil. S-a vazut ca o iubea nespus de mult. Pacat ca s-a dus asa, fara sa le spuna un ultim cuvant", ne-a marturisit un apropiat al familiei. In schimb, tatal lui Catalin, judecatorul Constantin Maruta, si-a plans mama non-stop, de la iesirea din casa pana la cimitir. "Plange, saracul de el, caci a fost o mama deosebita pentru el. Toata lumea o iubea pe Maria Maruta, era o femeie cu suflet", ne-au spus satenii. La inmormantare au participat atat localnicii din comuna, cat si personalitatile judetului Gorj, care au fost alaturi de familia indurerata.
Maria Maruta a murit, duminica dimineata, inecata in fantana. Din spusele vecinilor, femeia de 83 de ani s-ar fi sinucis din cauza ca tocmai aflase ca este grav bolnava. Din acest motiv, preotii au refuzat sa oficieze o slujba crestineasca in biserica.
"Se face doar o octenie, slujba sustinuta la cimitir pentru mangaierea familiei", ne-a spus proetul.
Catalin Maruta, gazda emisiunii "Happy Hour" de la Pro TV, a participat, ieri, alaturi de Andra, la inmormantarea bunicii sale. Maria Maruta a murit, duminica dimineata, dupa ce a cazut in fantana din fata casei. Vizibil marcat de pierderea uneia dintre cele mai dragi fiinte din viata
sa, careia ii trimitea mereu salutari in timpul emisiunilor, Catalin s-a abtinut cu greu sa planga in public si a refuzat sa vorbeasca despre suferinta sa. "I-a stat la capatai si plangea mai rau ca un copil. S-a vazut ca o iubea nespus de mult. Pacat ca s-a dus asa, fara sa le spuna un ultim cuvant", ne-a marturisit un apropiat al familiei. In schimb, tatal lui Catalin, judecatorul Constantin Maruta, si-a plans mama non-stop, de la iesirea din casa pana la cimitir. "Plange, saracul de el, caci a fost o mama deosebita pentru el. Toata lumea o iubea pe Maria Maruta, era o femeie cu suflet", ne-au spus satenii. La inmormantare au participat atat localnicii din comuna, cat si personalitatile judetului Gorj, care au fost alaturi de familia indurerata.
Maria Maruta a murit, duminica dimineata, inecata in fantana. Din spusele vecinilor, femeia de 83 de ani s-ar fi sinucis din cauza ca tocmai aflase ca este grav bolnava. Din acest motiv, preotii au refuzat sa oficieze o slujba crestineasca in biserica.
"Se face doar o octenie, slujba sustinuta la cimitir pentru mangaierea familiei", ne-a spus proetul.
Daciana Sarbu a nascut o fetita
Daciana Sarbu a nascut o fetitaEuroparlamentarul Daciana Sarbu a nascut, marti, la ora 9.00, o fetita de trei kilograme, care va fi botezata Irina, a declarat corespondentului MEDIAFAX vicepresedintele PSD Victor Ponta, sotul Dacianei Sarbu.
Ponta a declarat ca fetita s-a nascut la un spital din Bucuresti si a primit de la medici
nota 10, iar nasterea a decurs fara probleme, nefiind necesara cezariana.
Fetita va fi botezata, cel mai probabil, dupa alegerile locale din luna iunie a acestui an, insa deocamdata nu a fost stabilita o data fixa si nici locul de desfasurare a ceremoniei, a precizat Ponta.
Daciana Sarbu a nascut o fetitaDeputatul PSD a mai spus ca sotia lui va intra in concediu postnatal, care i-a fost deja aprobat de catre preşedintele PE, ea urmand sa revina in viata
politica la 1 septembrie.
Victor Ponta a adaugat ca, in cursul acestei zile, a primit multe telefoane de felicitare.
Ponta a declarat ca fetita s-a nascut la un spital din Bucuresti si a primit de la medici
nota 10, iar nasterea a decurs fara probleme, nefiind necesara cezariana.
Fetita va fi botezata, cel mai probabil, dupa alegerile locale din luna iunie a acestui an, insa deocamdata nu a fost stabilita o data fixa si nici locul de desfasurare a ceremoniei, a precizat Ponta.
Daciana Sarbu a nascut o fetitaDeputatul PSD a mai spus ca sotia lui va intra in concediu postnatal, care i-a fost deja aprobat de catre preşedintele PE, ea urmand sa revina in viata
politica la 1 septembrie.
Victor Ponta a adaugat ca, in cursul acestei zile, a primit multe telefoane de felicitare.
Gwen Stefani naşte în curând. Şi nu se va opri aici
Gwen Stefani a organizat, luni, la reşedinţa sa din Los Angeles, o petrecere cu ocazia venirii pe lume al celui de-al doilea copil. Cu toate că se apropie de termen, iar burtica îi este destul de mare, Gwen şi-a întâmpinat invitaţii într-o superbă rochie înflorată, vaporoasă şi purtând o pereche de pantofi înalţi, dar comozi.
Printre invitaţi s-au aflat vedete precum soţul lui Courtney Cox, David Arquette, şi fostul iubit al lui Gwen, Tony Kanal. Ambii au ajuns cu braţele încărcate de cadouri
pentru viitoarea mămică. Gwen Stefani şi soţul ei, Gavin Rossdale, sunt extrem de încântaţi de venirea pe lume a copilului şi abia aşteaptă evenimentul.
După cum chiar excentrica solistă recunoaşte, primul său copil, Kingston, care va împlini doi ani în mai, a făcut-o să-şi dea seama cât de bine i se potriveşte rolul de mămică. „Kingston nu m-a schimbat prea mult pe mine ca persoană, ci doar mi-a făcut viaţa mult mai frumoasă. Când îl ţin în braţe şi el se joacă în părul meu, cu mânuţele lui mici, atunci simt că trăiesc cea mai frumoasă clipă posibilă. Să ai un copilaş care să te iubească necondiţionat, asta este absolut fantastic”, a mărturisit fosta solistă No Doubt. Vedeta în vârstă de 38 de ani a recunoscut că îşi doreşte mai mult de doi copii. „E distractiv să fii însărcinată”, a mărturisit Gwen.
Printre invitaţi s-au aflat vedete precum soţul lui Courtney Cox, David Arquette, şi fostul iubit al lui Gwen, Tony Kanal. Ambii au ajuns cu braţele încărcate de cadouri
pentru viitoarea mămică. Gwen Stefani şi soţul ei, Gavin Rossdale, sunt extrem de încântaţi de venirea pe lume a copilului şi abia aşteaptă evenimentul.
După cum chiar excentrica solistă recunoaşte, primul său copil, Kingston, care va împlini doi ani în mai, a făcut-o să-şi dea seama cât de bine i se potriveşte rolul de mămică. „Kingston nu m-a schimbat prea mult pe mine ca persoană, ci doar mi-a făcut viaţa mult mai frumoasă. Când îl ţin în braţe şi el se joacă în părul meu, cu mânuţele lui mici, atunci simt că trăiesc cea mai frumoasă clipă posibilă. Să ai un copilaş care să te iubească necondiţionat, asta este absolut fantastic”, a mărturisit fosta solistă No Doubt. Vedeta în vârstă de 38 de ani a recunoscut că îşi doreşte mai mult de doi copii. „E distractiv să fii însărcinată”, a mărturisit Gwen.
Pleaca in Germania dupa Marinca
Peste cateva zile, Andreea Marin va realiza intr-un castel vechi un interviu, fata in fata, cu celebra actrita din "4,3,2"
Jurnalismul ramane, se pare, marea pasiune a Andreei Marin. Abia intoarsa de la New York, unde a participat la conferinta ONU, in calitate de ambasador UNICEF, aceasta se pregateste din nou sa decoleze. Peste cateva zile, vedeta se va intalni cu Anamaria Marinca, cea mai apreciata actrita romanca, la ora actuala, pe plan international, pentru a realiza un material pentru revista al carei director editorial este. Protagonista din "4 luni, 3 saptamani si 2 zile", film regizat de Cristian Mungiu, a acceptat sa-i acorde Andreei un interviu in exclusivitate si nu a pus decat o conditie - deoarece se afla pe platoul de filmare, pentru o pelicula inspirata din viata
contesei Bathory, fosta vedeta a "Surprizelor" va trebui sa faca un drum la Meissen, Germania, pentru marea intalnire. Diva va petrece acolo patru zile. "In momentul acesta totul este stabilit. Interviul va avea loc, in curand, intr-un castel din Germania, locul in care se desfasoara filmarile. Desi distributia este impresionanta, merg acolo strict pentru Anamaria. Este o valoare care nu a fost promovata atat cat merita si care a adus mai multe beneficii Romaniei decat multi care pretind ca au facut-o. Materialul va fi publicat intr-un numar viitor al revistei "Bussiness Woman"", ne-a declarat Andreea Marin, entuziasmata de noua sa misiune. "Zana" va realiza si un material video
. "Deocamdata, materialul video va ramane in arhiva mea personala. Cu siguranta il voi difuza atunci cand voi reveni pe micul ecran", sustine Andreea. Si pe perioada acestei deplasari fiica sa va ramane pe maini bune. "Cand plec in calatorii, bunicile din familie ne sprijina pentru a avea grija de Violeta", sustine ea.
Joaca alaturi de William Hurt
Anamaria Marica detine unul dintre rolurile principale in productia internationala "The Countess" , o poveste bazata pe viata contesei Erzbet Bathory care a trait in Slovacia in secolul al XVI-lea. Din distributie mai fac parte Julie Delpy, Daniel Bruhl, Sebastian Blomberg, Adriana Altaras si castigatorul premiului Oscar, William Hurt.
Jurnalismul ramane, se pare, marea pasiune a Andreei Marin. Abia intoarsa de la New York, unde a participat la conferinta ONU, in calitate de ambasador UNICEF, aceasta se pregateste din nou sa decoleze. Peste cateva zile, vedeta se va intalni cu Anamaria Marinca, cea mai apreciata actrita romanca, la ora actuala, pe plan international, pentru a realiza un material pentru revista al carei director editorial este. Protagonista din "4 luni, 3 saptamani si 2 zile", film regizat de Cristian Mungiu, a acceptat sa-i acorde Andreei un interviu in exclusivitate si nu a pus decat o conditie - deoarece se afla pe platoul de filmare, pentru o pelicula inspirata din viata
contesei Bathory, fosta vedeta a "Surprizelor" va trebui sa faca un drum la Meissen, Germania, pentru marea intalnire. Diva va petrece acolo patru zile. "In momentul acesta totul este stabilit. Interviul va avea loc, in curand, intr-un castel din Germania, locul in care se desfasoara filmarile. Desi distributia este impresionanta, merg acolo strict pentru Anamaria. Este o valoare care nu a fost promovata atat cat merita si care a adus mai multe beneficii Romaniei decat multi care pretind ca au facut-o. Materialul va fi publicat intr-un numar viitor al revistei "Bussiness Woman"", ne-a declarat Andreea Marin, entuziasmata de noua sa misiune. "Zana" va realiza si un material video
. "Deocamdata, materialul video va ramane in arhiva mea personala. Cu siguranta il voi difuza atunci cand voi reveni pe micul ecran", sustine Andreea. Si pe perioada acestei deplasari fiica sa va ramane pe maini bune. "Cand plec in calatorii, bunicile din familie ne sprijina pentru a avea grija de Violeta", sustine ea.
Joaca alaturi de William Hurt
Anamaria Marica detine unul dintre rolurile principale in productia internationala "The Countess" , o poveste bazata pe viata contesei Erzbet Bathory care a trait in Slovacia in secolul al XVI-lea. Din distributie mai fac parte Julie Delpy, Daniel Bruhl, Sebastian Blomberg, Adriana Altaras si castigatorul premiului Oscar, William Hurt.
Televiziunile online romanesti se pregatesc pentru primele transmisiuni in direct
Majoritatea televiziunilor online din Romania spun ca sunt pregatite si ca au facut investitiile necesare pentru a transmite in direct, insa in conditiile unei piete inca mici, jucatorii autohtoni sunt indecisi in ceea ce priveste rentabilitatea transmisiunilor live.
"Avem posibilitatea sa facem live in orice moment, la o calitate foarte buna. Insa nu vad motivul pentru care as consuma atatea resurse, avand in vedere ca piata televiziunilor online este inca prea mica", este de parere Sergiu Mihalcea, director executiv al EvoTV.ro.
In prezent, pe piata autohtona de televiziuni online si-au anuntat intentia de a transmite in direct BrainTV.ro si SanatateaTV.ro, acestea alaturandu-se televiziunii ArenaTV.ro, care transmite in direct unele competitii de jocuri video
si interviuri inca din 2007.
Investitia necesara in transmisiuni live se ridica la circa 100.000 euro, conform oficialilor BrainTV.ro si ArenaTV.ro.
"Din aprilie, odata cu relansarea portalului vom incepe sa transmitem si noi in direct. Dorim sa ne apropiem din ce in ce mai mult de o televiziune clasica, in acest sens urmand sa investim circa 150.000 de euro", a declarat pentru DailyBusiness Emanuel Gal, managing director al BrainTV.ro.
Acesta a precizat ca investitia se va indrepta catre crearea de emisiuni noi, grafica noua, noi echipamente
precum si crearea unei interfete mai performante si angajarea de personal.
"Pana in prezent, nu am gasit nimic interesant sa transmitem in direct. De altfel, inca ne gandim ce o sa transmitem incepand cu aprilie. Probabil va fi o emisiune interactiva, un concurs", a mai spus Gal.
SanatateaTV.ro, televiziune online axata pe emisiuni medicale ce se adreseaza persoanelor cu varste intre 20 si 50 de ani, va incepe sa transmita in direct in circa 3 luni.
"Prin transmisia in direct, dorim sa acoperim rapid evenimentele importante din sanatate
, de la transmiterea unor operatii in direct pana la evenimente medicale adresate specialistilor, conferinte, dar si diverse stiri" ,a spus pentru DailyBusiness Sorin Oprea, director marketing
"Avem posibilitatea sa facem live in orice moment, la o calitate foarte buna. Insa nu vad motivul pentru care as consuma atatea resurse, avand in vedere ca piata televiziunilor online este inca prea mica", este de parere Sergiu Mihalcea, director executiv al EvoTV.ro.
In prezent, pe piata autohtona de televiziuni online si-au anuntat intentia de a transmite in direct BrainTV.ro si SanatateaTV.ro, acestea alaturandu-se televiziunii ArenaTV.ro, care transmite in direct unele competitii de jocuri video
si interviuri inca din 2007.
Investitia necesara in transmisiuni live se ridica la circa 100.000 euro, conform oficialilor BrainTV.ro si ArenaTV.ro.
"Din aprilie, odata cu relansarea portalului vom incepe sa transmitem si noi in direct. Dorim sa ne apropiem din ce in ce mai mult de o televiziune clasica, in acest sens urmand sa investim circa 150.000 de euro", a declarat pentru DailyBusiness Emanuel Gal, managing director al BrainTV.ro.
Acesta a precizat ca investitia se va indrepta catre crearea de emisiuni noi, grafica noua, noi echipamente
precum si crearea unei interfete mai performante si angajarea de personal.
"Pana in prezent, nu am gasit nimic interesant sa transmitem in direct. De altfel, inca ne gandim ce o sa transmitem incepand cu aprilie. Probabil va fi o emisiune interactiva, un concurs", a mai spus Gal.
SanatateaTV.ro, televiziune online axata pe emisiuni medicale ce se adreseaza persoanelor cu varste intre 20 si 50 de ani, va incepe sa transmita in direct in circa 3 luni.
"Prin transmisia in direct, dorim sa acoperim rapid evenimentele importante din sanatate
, de la transmiterea unor operatii in direct pana la evenimente medicale adresate specialistilor, conferinte, dar si diverse stiri" ,a spus pentru DailyBusiness Sorin Oprea, director marketing
Volumul mesajelor de tip spam s-a dublat fata de anul trecut, la peste 120 miliarde de mesaje zilnic
Utilizatorii de la nivelul companiilor primesc zilnic intre 100 si 1000 demesaje de spam (mesaje electronice nesolicitate pentru produse
si serviciidubioase), inseamnand circa 20 de mesaje spam pe zi, pentru fiecare individde pe planeta, potrivit unui studiu efectuat de CISCO.
"In 2007 structura software-urilor rau intentionate parea sa se fi
stabilizat, insa am asistat la o explozie de tehnici noi, unele din ele
fiind atat de complexe si in mod evident, necreate de amatori, incat ne duc
cu gandul la metode sofisticate de cercetare si dezvoltare.Solutiile care se
gasesc pentru a contracara aceste atacuri sunt de multe ori ineficiente din
cauza needucarii persoanelor responsabile de utilizarea echipamentelor
companiilor. Tehnologia exista si este pregatita, dar infrastructura si
lipsa resurselor umane, a personalului antrenat pentru a implementa
solutiile, este o problema reala.", a declarat Managerul General al Cisco
Romania, Bogdan Dragos Constantinescu.
Mesajele spam, virusii si atacurile prin intermediul aplicatiilor malware
sunt generatoare de costuri. Utilizatorul mediu petrece zilnic 5-10 minute
pentru a verifica si sterge mesajele spam.Inca si mai costisitoare sunt
pierderile de date, de foarte multe ori, cauzand victimei daune
iremediabile. Indiferent daca sunt cauzate de actiuni rau intentionate sau
erori accidentale, pierderile de date afecteaza imaginea, valoarea
actiunilor, fondurile comerciale si reputatia companiilor. La nivelul
companiilor, cel mai semnificativ vector al pierderii de date este
reprezentat de comunicatiile electronice si de datele in miscare.
Pe parcursul anului 2007, Centrul de Monitorizare a Amenintarilor de la
IronPort(email security provider), a inregistrat o sporire cu 253% a
spam-ului rau intentionat(spam continand link-uri catre site-urile
distribuitoare de malware), aceasta fiind inca o dovada a tendintei
autorilor de aplicatii de acest gen, de a combina tehnologiile de e-mail si
cele Web, pentru a propaga amenintari informatice.
Lipsesc o serie de elemente de control importante, cum ar fi scanarea
continutului, blocarea comunicatiilor care contin date sensibile si
criptarea. Se estimeaza ca in ultimele 13 luni, au fost expuse informatii
personale a mai mult de 60 de milioane de persoane. Aproximativ 60% dintre
datele companiilor sunt stocate pe PC-uri si laptopuri neprotejate, iar 48%
dintre organizatii nu au implementate politici de notificare a clientilor cu
date personale vulnerabile.Costurile care rezulta din aceste pierderi
privind scaderea productivitatii si operatiile de securizare depasesc 20
miliarde de dolari.
Deoarece lucrul pe internet si activitatile de e-commerce s-au intensificat,
amenintarile combinate de gen Phishing(forma de activitate criminala care
consta in obtinerea datelor confidentiale folosind tehnici de manipulare a
identitatii unei persoane sau a unei institutii), spam, vor deveni o
problema majora, luand in considerare faptul ca operatorii nu considera ca
prioritara, vigilenta la lucrul online. Desi majoritatea considera ca sunt
mai vulnerabili atunci cand lucreaza in afara birourilor, perceptia asupra
amenintarilor de securitate este deficitara.
Conform studiului, respondentii IT considera ca angajatii devin tot mai
indisciplinati in comportamentul online, inregistrandu-se o crestere anuala
de 3% a operatorilor care folosesc echipamentele companiilor in scopuri
personale, de gen : cumparaturi pe internet, descarcare de melodii si
accesarea site-urilor de conectivitate sociala. Aceasta tendinta este in
crestere, in pofida cresterii de la 37% la 52% a respondentilor care
considera ca acest comportament este inacceptabil.
O alta cauza este ca tot mai multi angajati impart dispozitivele aflate in
proprietatea companiei cu alte persoane(membrii familiei, colegi de camera),
care nu au cunostinte suficiente in domeniul IT, si nu respecta politicile
de securitate ale companiei. De asemenea, aceasta tendinta este in crestere
cu aproape 26% fata de anul precedent.
Accesarea retelei companiei si a fisierelor de lucru cu dispozitive
neprotejate sporeste riscurile la care sunt expuse companiile, informatiile
si angajatii.si aceasta tendinta este in crestere, cu aproximativ 48% fata
de anul precedent.
"Acum, mai mult decat oricand, este imperios necesar ca departamentele de IT
sa reevalueze perceptia angajatilor asupra activitatilor online si
modalitatile de influentare proactiva a securitatii IT, la nivelul
companiilor. Frecvent, echipele IT abordeaza securitatea dintr-o perspectiva
tehnologica, insa necesitatea informarii, educarii si comunicarii proactive
si sustinute privind securitatea este la fel de fundamentala ca si
achizitionarea unui firewall. impartasirea acestor actiuni, consultative cu
angajatii reprezinta o oportunitate cheie pentru echipele de IT, de a
remodela perspectiva utilizatorilor asupra comunicatiilor online si a
maximiza rentabilitatea investitiilor in tehnologii. Rezultatele acestui
studiu intaresc necesitatea de a corobora informarea, educarea si
comunicarea la nivelul echipelor, al structurilor de conducere si al
angajatilor. Este momentul ca domeniul IT sa devina mai strategic si
eficient ca oricand" a declarat Directorul Departamentului de Securitate al
CISCO, John N. Stewart.
Cisco Systems, Inc. este o corporatie multinationala, cu peste 63,000 de
angajati si un venit anual de 35 miliarde de dolari in 2007. Produce si
vinde servicii si echipamente
de retea si telecomunicatii prin cele 5 marci
ale sale (Cisco, Linksys, WebEx, IronPort, si Scientific Atlanta).
si serviciidubioase), inseamnand circa 20 de mesaje spam pe zi, pentru fiecare individde pe planeta, potrivit unui studiu efectuat de CISCO.
"In 2007 structura software-urilor rau intentionate parea sa se fi
stabilizat, insa am asistat la o explozie de tehnici noi, unele din ele
fiind atat de complexe si in mod evident, necreate de amatori, incat ne duc
cu gandul la metode sofisticate de cercetare si dezvoltare.Solutiile care se
gasesc pentru a contracara aceste atacuri sunt de multe ori ineficiente din
cauza needucarii persoanelor responsabile de utilizarea echipamentelor
companiilor. Tehnologia exista si este pregatita, dar infrastructura si
lipsa resurselor umane, a personalului antrenat pentru a implementa
solutiile, este o problema reala.", a declarat Managerul General al Cisco
Romania, Bogdan Dragos Constantinescu.
Mesajele spam, virusii si atacurile prin intermediul aplicatiilor malware
sunt generatoare de costuri. Utilizatorul mediu petrece zilnic 5-10 minute
pentru a verifica si sterge mesajele spam.Inca si mai costisitoare sunt
pierderile de date, de foarte multe ori, cauzand victimei daune
iremediabile. Indiferent daca sunt cauzate de actiuni rau intentionate sau
erori accidentale, pierderile de date afecteaza imaginea, valoarea
actiunilor, fondurile comerciale si reputatia companiilor. La nivelul
companiilor, cel mai semnificativ vector al pierderii de date este
reprezentat de comunicatiile electronice si de datele in miscare.
Pe parcursul anului 2007, Centrul de Monitorizare a Amenintarilor de la
IronPort(email security provider), a inregistrat o sporire cu 253% a
spam-ului rau intentionat(spam continand link-uri catre site-urile
distribuitoare de malware), aceasta fiind inca o dovada a tendintei
autorilor de aplicatii de acest gen, de a combina tehnologiile de e-mail si
cele Web, pentru a propaga amenintari informatice.
Lipsesc o serie de elemente de control importante, cum ar fi scanarea
continutului, blocarea comunicatiilor care contin date sensibile si
criptarea. Se estimeaza ca in ultimele 13 luni, au fost expuse informatii
personale a mai mult de 60 de milioane de persoane. Aproximativ 60% dintre
datele companiilor sunt stocate pe PC-uri si laptopuri neprotejate, iar 48%
dintre organizatii nu au implementate politici de notificare a clientilor cu
date personale vulnerabile.Costurile care rezulta din aceste pierderi
privind scaderea productivitatii si operatiile de securizare depasesc 20
miliarde de dolari.
Deoarece lucrul pe internet si activitatile de e-commerce s-au intensificat,
amenintarile combinate de gen Phishing(forma de activitate criminala care
consta in obtinerea datelor confidentiale folosind tehnici de manipulare a
identitatii unei persoane sau a unei institutii), spam, vor deveni o
problema majora, luand in considerare faptul ca operatorii nu considera ca
prioritara, vigilenta la lucrul online. Desi majoritatea considera ca sunt
mai vulnerabili atunci cand lucreaza in afara birourilor, perceptia asupra
amenintarilor de securitate este deficitara.
Conform studiului, respondentii IT considera ca angajatii devin tot mai
indisciplinati in comportamentul online, inregistrandu-se o crestere anuala
de 3% a operatorilor care folosesc echipamentele companiilor in scopuri
personale, de gen : cumparaturi pe internet, descarcare de melodii si
accesarea site-urilor de conectivitate sociala. Aceasta tendinta este in
crestere, in pofida cresterii de la 37% la 52% a respondentilor care
considera ca acest comportament este inacceptabil.
O alta cauza este ca tot mai multi angajati impart dispozitivele aflate in
proprietatea companiei cu alte persoane(membrii familiei, colegi de camera),
care nu au cunostinte suficiente in domeniul IT, si nu respecta politicile
de securitate ale companiei. De asemenea, aceasta tendinta este in crestere
cu aproape 26% fata de anul precedent.
Accesarea retelei companiei si a fisierelor de lucru cu dispozitive
neprotejate sporeste riscurile la care sunt expuse companiile, informatiile
si angajatii.si aceasta tendinta este in crestere, cu aproximativ 48% fata
de anul precedent.
"Acum, mai mult decat oricand, este imperios necesar ca departamentele de IT
sa reevalueze perceptia angajatilor asupra activitatilor online si
modalitatile de influentare proactiva a securitatii IT, la nivelul
companiilor. Frecvent, echipele IT abordeaza securitatea dintr-o perspectiva
tehnologica, insa necesitatea informarii, educarii si comunicarii proactive
si sustinute privind securitatea este la fel de fundamentala ca si
achizitionarea unui firewall. impartasirea acestor actiuni, consultative cu
angajatii reprezinta o oportunitate cheie pentru echipele de IT, de a
remodela perspectiva utilizatorilor asupra comunicatiilor online si a
maximiza rentabilitatea investitiilor in tehnologii. Rezultatele acestui
studiu intaresc necesitatea de a corobora informarea, educarea si
comunicarea la nivelul echipelor, al structurilor de conducere si al
angajatilor. Este momentul ca domeniul IT sa devina mai strategic si
eficient ca oricand" a declarat Directorul Departamentului de Securitate al
CISCO, John N. Stewart.
Cisco Systems, Inc. este o corporatie multinationala, cu peste 63,000 de
angajati si un venit anual de 35 miliarde de dolari in 2007. Produce si
vinde servicii si echipamente
de retea si telecomunicatii prin cele 5 marci
ale sale (Cisco, Linksys, WebEx, IronPort, si Scientific Atlanta).
AMD copletează gama de procesoare desktop cu un singur nucleu
Compania americană, AMD, intenţionează să revitalizeze gama de procesoare desktop. Posibil ca acesta să fie ultimul update pentru procesoarele cu un singur nucleu, mai ales că în momentul de faţă chiar şi Sempronul are două core-uri.
Astfel, Sempron LE-1150 va ieşi din producţie chiar în această lună. Livrările acestui procesor vor fi oprite la finalul lunii martie. În locul acestuia, AMD va lansa un model ce poate fi considerat "high-end" pentru acestă gamă de procesoare. Athlon 64 LE-1660, care va înlocui "obositul" Sempron este un procesor cu un singur nucleu, despre care se zvoneşte că ar avea frecvenţa (reală) de funcţionare de 2,8 GHz, 512 KB L2 cache şi va fi fabricat în procesul tehnologic de 65 de nanometri.
La capitolul procesoare dual core, AMD a anunţat că Athlon 64 X2 4200+ va mai putea fi comandat doar până la finalul acestei luni. Dar, de acestă dată nu a specificat dacă va exista un alt model cu două nuclee care să-l înlocuiască. Alte procesoare X2 aflate acum la vârful gamei au fost de asemenea aşezate pe lista celor care vor ieşi din producţie, de exemplu AMD Athlon 64 X2 6000+.
Deci, după câte se pare AMD a hotărât să renunţe la fabricarea de procesoare în tehnologie de 90 de nanometri. Cel mai probabil vor fi promovate procesoarele cu numele de cod Toliman (cu trei nuclee) pe care compania le-a lansat anul acesta la CeBIT. Procesoarele Toliman fac parte din familia Phenom.
Astfel, Sempron LE-1150 va ieşi din producţie chiar în această lună. Livrările acestui procesor vor fi oprite la finalul lunii martie. În locul acestuia, AMD va lansa un model ce poate fi considerat "high-end" pentru acestă gamă de procesoare. Athlon 64 LE-1660, care va înlocui "obositul" Sempron este un procesor cu un singur nucleu, despre care se zvoneşte că ar avea frecvenţa (reală) de funcţionare de 2,8 GHz, 512 KB L2 cache şi va fi fabricat în procesul tehnologic de 65 de nanometri.
La capitolul procesoare dual core, AMD a anunţat că Athlon 64 X2 4200+ va mai putea fi comandat doar până la finalul acestei luni. Dar, de acestă dată nu a specificat dacă va exista un alt model cu două nuclee care să-l înlocuiască. Alte procesoare X2 aflate acum la vârful gamei au fost de asemenea aşezate pe lista celor care vor ieşi din producţie, de exemplu AMD Athlon 64 X2 6000+.
Deci, după câte se pare AMD a hotărât să renunţe la fabricarea de procesoare în tehnologie de 90 de nanometri. Cel mai probabil vor fi promovate procesoarele cu numele de cod Toliman (cu trei nuclee) pe care compania le-a lansat anul acesta la CeBIT. Procesoarele Toliman fac parte din familia Phenom.
Memoria flash ce depaseste bariera Legii lui Moore
O noua tehnologie de memorie flash cu potential de capacitate si durabilitate mai mari si un consum mai mic de putere ar putea reprezenta viitorul acestui domeniu, in dauna drive-urilor solid-state.
O companie californiana, Nanochip, printre finantatorii careia se afla si Intel, a anuntat progrese semnificative intr-o noua tehnologie de memorie la care lucreaza de aproape 12 ani. Nanochip afirma prin vocea CEO-ului sau, Gordon Knight, ca memoria flash “array-based” (intr-o traducere aproximativa, memorie de tip matrice) nu depinde de Legea lui Moore si ca este o tehnologie care ar putea tine “si 10 generatii”.
Afirmatia lui Knight se refera la legea nescrisa formulata de Gordon Moore in 1965, conform careia numarul tranzistoarelor incluse intr-un cip se dubleaza la aproximativ fiecare 2 ani. Pentru memoria flash se crede ca aceasta dublare a numarului de tranzistori si-ar putea atinge limitele undeva la 32 sau 45 nm, fiind limitata de posibilitatea de a crea plane bidimensionale din ce in ce mai mici intr-un circuit integrat, prin procesul de litografiere.
Memoria de tip array-based elimina acest neajuns prin folosirea unei matrice de probe microscopice care citesc si scriu pe un mediu de stocare. Capacitatea unui cip creat intr-o astfel de tehnologie este data de posibilitatea de a deplasa aceste probe pe distante din ce in ce mai mici. Generatia actuala de probe are o dimensiune de 25 nm, dar Nanochip afirma ca probele ar putea fi micsorate teoretic pana la a se deplasa de la atom la atom, dar ca in practica acestea vor ajunge in timp pana la 2-3 nm, o reducere care ar insemna o crestere a densitatii si capacitatii cip-urilor de 100 ori. Totul fara o modificare a procesului tehnologic ca la litografie, unde, din 2 in 2 ani, pe masura ce se trece la o noua tehnologie, trebuie schimbata intreaga linie de productie.
Scara de 2-3 nm pentru probele din tehnologia array-based ar insemna cip-uri de memorie cu capacitati de peste 1 Terabyte. La acest lucru se va ajunge insa abia in 10-12 ani, prima generatie, anticipata pentru 2010, urmand a produce cateva cip-uri de 100 GB, restul fiind de ordinul zecilor de GB.
Tehnologia necesita echipamente low-cost de productie de semiconductori, care ar putea fi adaptat de la echipamentele
actuale de productie de circuite integrate bi-dimensionale (plate), echipamente care ar ramane utilizabile si dupa trecerea la densitati mai mici. Acest lucru ar conferi tehnpologiei un avantaj important fata de drive-urile solid-state, care la ora actuala determina ca pretul per GB al acestora sa fie undeva la 15-18 $.
Memoria array-based mai are si alte avantaje, printre care consumul redus de putere si accesul paralel la date. Conform lui Knight, tehnologia previne problemele de gatuire care pot apare cand mai multi utilizatori (aplicatii) incearca sa acceseze date simultan, deoarece acestea sunt colectate prin puncte de acces multiple (acele probe microscopice). Datele sunt colectate in forma multiplexata si apoi serializate pentru a fi trimise la iesire, ca la un flash-drive, doar ca raspandite pe sute de mici cititoare.
Tehnologia nu este o noutate, ceva asemanator fiind folosit de catre IBM in anii 1990 intr-un proiect numit Millipede. Acesta studia crearea de componente electronice ce puteau fi manipulate la scara atomica. In Millipede se folosea o proba miscroscopica ce crea o mica indentare intr-un material de polimer, indentare care reprezenta un bit de informatie, iar operatiunea de creare a acestuia era practic operatiunea de scriere.
Nanochip a aplicat acest principiu la memoria sa, folosind mii de probe microscopice care creeaza astfel de indentari intr-un material tinut secret, despre care CEO-ul companiei afirma ca poate fi rescris la infinit, fara a se deteriora. Un alt obstacol pe care cei de la Nanochip au trebuit sa-l depaseasca, dar despre care nu dau detalii, este materialul din care sunt realizate probele folosite la citire/scriere, si care trebuie sa reziste la operatii sustinute, fara a se toci.
Dincolo de aspectele tehnice, memoria array-based trebuie sa-si dovedeasca viabilitatea din punct de vedere comercial. Cel mai important lucru va fi pretul, care va trebui sa fie avantajos fata de SSD-uri, dar si realizarea unor device-uri care sa se potriveasca cu sistemele existente. Gordon Knight este increzator ca Nanochip va realiza drive-uri de memorie array-based de dimensiuni similare cu cele ale drive-urilor existente, cu aceeasi interfata, astfel incat acestea sa fie plug-and-play, potrivindu-se in sistemele actuale.
Pana atunci insa, trebuie tinut cont de faptul ca memoria flash evolueaza si ea, aparand diverse noi tipuri de memorie flash sau tehnologii de stocare care vor sa o concureze pe aceasta, precum PCM cu nanofire sau PMC.
O companie californiana, Nanochip, printre finantatorii careia se afla si Intel, a anuntat progrese semnificative intr-o noua tehnologie de memorie la care lucreaza de aproape 12 ani. Nanochip afirma prin vocea CEO-ului sau, Gordon Knight, ca memoria flash “array-based” (intr-o traducere aproximativa, memorie de tip matrice) nu depinde de Legea lui Moore si ca este o tehnologie care ar putea tine “si 10 generatii”.
Afirmatia lui Knight se refera la legea nescrisa formulata de Gordon Moore in 1965, conform careia numarul tranzistoarelor incluse intr-un cip se dubleaza la aproximativ fiecare 2 ani. Pentru memoria flash se crede ca aceasta dublare a numarului de tranzistori si-ar putea atinge limitele undeva la 32 sau 45 nm, fiind limitata de posibilitatea de a crea plane bidimensionale din ce in ce mai mici intr-un circuit integrat, prin procesul de litografiere.
Memoria de tip array-based elimina acest neajuns prin folosirea unei matrice de probe microscopice care citesc si scriu pe un mediu de stocare. Capacitatea unui cip creat intr-o astfel de tehnologie este data de posibilitatea de a deplasa aceste probe pe distante din ce in ce mai mici. Generatia actuala de probe are o dimensiune de 25 nm, dar Nanochip afirma ca probele ar putea fi micsorate teoretic pana la a se deplasa de la atom la atom, dar ca in practica acestea vor ajunge in timp pana la 2-3 nm, o reducere care ar insemna o crestere a densitatii si capacitatii cip-urilor de 100 ori. Totul fara o modificare a procesului tehnologic ca la litografie, unde, din 2 in 2 ani, pe masura ce se trece la o noua tehnologie, trebuie schimbata intreaga linie de productie.
Scara de 2-3 nm pentru probele din tehnologia array-based ar insemna cip-uri de memorie cu capacitati de peste 1 Terabyte. La acest lucru se va ajunge insa abia in 10-12 ani, prima generatie, anticipata pentru 2010, urmand a produce cateva cip-uri de 100 GB, restul fiind de ordinul zecilor de GB.
Tehnologia necesita echipamente low-cost de productie de semiconductori, care ar putea fi adaptat de la echipamentele
actuale de productie de circuite integrate bi-dimensionale (plate), echipamente care ar ramane utilizabile si dupa trecerea la densitati mai mici. Acest lucru ar conferi tehnpologiei un avantaj important fata de drive-urile solid-state, care la ora actuala determina ca pretul per GB al acestora sa fie undeva la 15-18 $.
Memoria array-based mai are si alte avantaje, printre care consumul redus de putere si accesul paralel la date. Conform lui Knight, tehnologia previne problemele de gatuire care pot apare cand mai multi utilizatori (aplicatii) incearca sa acceseze date simultan, deoarece acestea sunt colectate prin puncte de acces multiple (acele probe microscopice). Datele sunt colectate in forma multiplexata si apoi serializate pentru a fi trimise la iesire, ca la un flash-drive, doar ca raspandite pe sute de mici cititoare.
Tehnologia nu este o noutate, ceva asemanator fiind folosit de catre IBM in anii 1990 intr-un proiect numit Millipede. Acesta studia crearea de componente electronice ce puteau fi manipulate la scara atomica. In Millipede se folosea o proba miscroscopica ce crea o mica indentare intr-un material de polimer, indentare care reprezenta un bit de informatie, iar operatiunea de creare a acestuia era practic operatiunea de scriere.
Nanochip a aplicat acest principiu la memoria sa, folosind mii de probe microscopice care creeaza astfel de indentari intr-un material tinut secret, despre care CEO-ul companiei afirma ca poate fi rescris la infinit, fara a se deteriora. Un alt obstacol pe care cei de la Nanochip au trebuit sa-l depaseasca, dar despre care nu dau detalii, este materialul din care sunt realizate probele folosite la citire/scriere, si care trebuie sa reziste la operatii sustinute, fara a se toci.
Dincolo de aspectele tehnice, memoria array-based trebuie sa-si dovedeasca viabilitatea din punct de vedere comercial. Cel mai important lucru va fi pretul, care va trebui sa fie avantajos fata de SSD-uri, dar si realizarea unor device-uri care sa se potriveasca cu sistemele existente. Gordon Knight este increzator ca Nanochip va realiza drive-uri de memorie array-based de dimensiuni similare cu cele ale drive-urilor existente, cu aceeasi interfata, astfel incat acestea sa fie plug-and-play, potrivindu-se in sistemele actuale.
Pana atunci insa, trebuie tinut cont de faptul ca memoria flash evolueaza si ea, aparand diverse noi tipuri de memorie flash sau tehnologii de stocare care vor sa o concureze pe aceasta, precum PCM cu nanofire sau PMC.
„Carol I“, ring de răfuieli politice
Una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ din Dolj, Colegiul Naţional „Carol I“, stă să cadă. Pentru autorităţi, fie ele locale, judeţene sau naţionale, luptele politice şi orgoliile par să fie mai importante decât prestigiul unui colegiu, decât o clădire monument istoric care are nevoie de consolidare şi restaurare şi decât generaţii de olimpici naţionali şi internaţionali.
Reclamaţii şi certuri între directorul plin şi cel adjunct, care au ajuns şi la urechile mai-marilor de la Bucureşti, controale şi inspecţii cu iz politic ori de câte ori se schimbă conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj şi vizita preşedintelui României, Traian Băsescu, într-unul dintre cele mai mari colegii din Bănie, transformat de câţiva ani în şantier. Aşa s-ar putea rezuma scandalul care a izbucnit la Colegiul Naţional „Carol I“ din Craiova, după vizita de vineri dimineaţă a preşedintelui, la care nu a luat parte şi conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj.
Notă de relaţie despre vizita lui Băsescu
Luni, la prima oră ale dimineţii, directorul CN „Carol I“ a fost chemat la sediul ISJ Dolj pentru a da o notă de relaţie legată de vizita preşedintelui şi de faptul că nu a fost anunţat şi inspectoratul. „Am fost chemat ca un elev care a făcut o boacănă pentru a da o notă de relaţie pentru că nu am informat inspectoratul de vizita preşedintelui. Le-am spus că vina îmi aparţine în totalitate, pentru că am aflat de vizita acestuia înainte cu 15 minute. În acele momente m-am gândit la şcoală, la ce să îi arăt şi, pe deasupra, aveam şi SPP-ul care dorea să vadă intrările, ieşirile, clădirea, aşa cum se face în cazul unei asemenea vizite“, a explicat Daniel Barbu.
Conducerea ISJ Dolj susţine însă că directorul a ştiut de vizita preşedintelui încă de la ora 9.00 şi că acesta nu a vrut să anunţe inspectoratul. „Mi se pare normal ca ISJ, care este aproape atât fizic, cât şi moral de Colegiul «Carol I», să ştie de vizita celui mai important om în stat. Nu în fiecare zi preşedintele vine să viziteze o şcoală. Am cerut note de relaţie directorului plin şi directorului adjunct, dar şi altor persoane, şi pot spune că am aflat că încă de la ora nouă dimineaţa în şcoală se făceau pregătiri legate de vizita preşedintelui“, a spus Luminiţa Popescu, inspector şcolar general al ISJ Dolj.
„Preşedintele ştia foarte multe lucruri despre «Carol I»“
Scopul scurtei vizite de vineri a lui Traian Băsescu a fost stadiul lucrărilor de consolidare şi reabilitare a clădirilor monument istoric care aparţin CN „Carol I“. Preşedintele a fost uimit că lucrările au fost sistate la un corp de clădire şi că toate celelalte aşteaptă încă fonduri de la minister. „Preşedintele ştia foarte multe lucruri despre «Carol». Ştia de situaţia în care se află, că trebuie consolidat şi restaurat, şi s-a mirat că lucrările nu au fost finalizate la corpul III. I-am spus că am solicitat bani
, dar nu am mai primit. A promis că va ruga forurile competente să ne acorde finanţarea“, a precizat Barbu.
Lucrări sistate din lipsă de fonduri
Lucrările la CN „Carol I“ au început în 2006, când prin trei hotărâri de guvern a fost alocată suma de 1,2 milioane de lei, din care 300.000 de lei au fost returnaţi la bugetul de stat pentru că nu au fost cheltuiţi. „Cei 900.000 de lei au fost pentru consolidarea şi reabilitarea corpului III. În 2007, am primit zero lei de la minister. Am primit 480.000 de lei de la primărie, dar i-am cheltuit pentru plata utilităţilor. Am înţeles că aceşti bani au rămas în fondul de rulment al primăriei de la cele trei hotărâri de guvern. Am mai primit, la o rectificare bugetară, 78.000 de lei pentru un studiu de fezabilitate şi pentru expertiza tehnică la corpul I, clădirea din faţă, dar la licitaţie nu a venit nimeni şi am pierdut banii. Motivul ar fi că este clădire monument istoric“, a explicat Barbu. În prezent, lucrările la corpul III au fost sistate din lipsă de bani, conducerea liceului aşteptând să vadă ce fonduri va aloca ministerul în acest an. „Ne-ar mai trebui 500.000 de lei ca să finalizăm lucrarea şi acest lucru s-ar întâmpla în câteva luni. În prezent, lucrările sunt oprite pentru că nu mai avem bani. Primăria ne-a alocat în acest an 50.000 de lei şi aşteptăm să vedem ce ne dă şi ministerul. Cât despre corpul I, cel din stradă, aici vorbim de investiţii de peste 30 de milioane, pentru că este un monument istoric. Nu ştim însă cât va mai rezista şi dacă va supravieţui unui cutremur“, a spus Daniel Barbu.
ISJ Dolj a propus ministerului alocarea a 400.000 de lei pentru continuarea lucrărilor la CN „Carol I“.
Reclamaţii, controale la „Carol I“
Altă problemă care tulbură activitatea didactică din colegiu o reprezintă reclamaţiile pe care proaspătul director adjunct Dan Mic, membru PNL, le face la adresa directorului, membru PD-L. „Au apărut numeroase reclamaţii făcute de directorul adjunct Dan Mic, care acuză managementul defectuos. Eu nu am făcut mai mult decât predecesorii mei, dar nu se poate spune că nu am făcut nimic. Avem numeroase inspecţii, controale, de la audit, de la inspectorii de sector, care nu au ca scop decât schimbarea directorului. Aceasta nu ar fi tragedie, dar în şcoală s-a creat o stare de tensiune şi acest lucru nu este normal“, a menţionat Barbu.
Directorul adjunct fuge de concurs
Directorul de la „Carol I“ susţine că inspecţiile şi controalele au fost făcute de soţia directorului adjunct Mic, Anca Mic, inspector şcolar la ISJ. „Din această cauză, Diana Buşoi a avut şi o interpelare în parlament şi s-a cerut rezolvarea acestei probleme de către ISJ. A fost clar un conflict de interese faptul că soţia reclamantului a verificat veridicitatea sesizării. Nu înţeleg atitudinea directorului adjunct, care nu s-a înscris la concurs pentru postul lui. Poate vrea alt post de conducere aici, în şcoală“, a spus Barbu.
Conducerea ISJ Dolj a declarat că nu se urmăreşte schimbarea conducerii colegiului, iar controalele nu sunt decât reacţii la sesizări. „S-au efectuat controale la «Carol», dar toate au fost în baza unor sesizări. Controalele nu au fost efectuate de inspectorul Anca Mic, pentru că dânsa nu se mai ocupă de «Carol» de când soţul a devenit director adjunct. S-a mai efectuat şi un control pe parte de audit, care nu are nici o legătură cu procesul de învăţământ“, a explicat Luminiţa Popescu.
Reporterii GdS au încercat să îl contacteze pe directorul adjunct Dan Mic, dar acesta nu a fost găsit în birou.
Reclamaţii şi certuri între directorul plin şi cel adjunct, care au ajuns şi la urechile mai-marilor de la Bucureşti, controale şi inspecţii cu iz politic ori de câte ori se schimbă conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj şi vizita preşedintelui României, Traian Băsescu, într-unul dintre cele mai mari colegii din Bănie, transformat de câţiva ani în şantier. Aşa s-ar putea rezuma scandalul care a izbucnit la Colegiul Naţional „Carol I“ din Craiova, după vizita de vineri dimineaţă a preşedintelui, la care nu a luat parte şi conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj.
Notă de relaţie despre vizita lui Băsescu
Luni, la prima oră ale dimineţii, directorul CN „Carol I“ a fost chemat la sediul ISJ Dolj pentru a da o notă de relaţie legată de vizita preşedintelui şi de faptul că nu a fost anunţat şi inspectoratul. „Am fost chemat ca un elev care a făcut o boacănă pentru a da o notă de relaţie pentru că nu am informat inspectoratul de vizita preşedintelui. Le-am spus că vina îmi aparţine în totalitate, pentru că am aflat de vizita acestuia înainte cu 15 minute. În acele momente m-am gândit la şcoală, la ce să îi arăt şi, pe deasupra, aveam şi SPP-ul care dorea să vadă intrările, ieşirile, clădirea, aşa cum se face în cazul unei asemenea vizite“, a explicat Daniel Barbu.
Conducerea ISJ Dolj susţine însă că directorul a ştiut de vizita preşedintelui încă de la ora 9.00 şi că acesta nu a vrut să anunţe inspectoratul. „Mi se pare normal ca ISJ, care este aproape atât fizic, cât şi moral de Colegiul «Carol I», să ştie de vizita celui mai important om în stat. Nu în fiecare zi preşedintele vine să viziteze o şcoală. Am cerut note de relaţie directorului plin şi directorului adjunct, dar şi altor persoane, şi pot spune că am aflat că încă de la ora nouă dimineaţa în şcoală se făceau pregătiri legate de vizita preşedintelui“, a spus Luminiţa Popescu, inspector şcolar general al ISJ Dolj.
„Preşedintele ştia foarte multe lucruri despre «Carol I»“
Scopul scurtei vizite de vineri a lui Traian Băsescu a fost stadiul lucrărilor de consolidare şi reabilitare a clădirilor monument istoric care aparţin CN „Carol I“. Preşedintele a fost uimit că lucrările au fost sistate la un corp de clădire şi că toate celelalte aşteaptă încă fonduri de la minister. „Preşedintele ştia foarte multe lucruri despre «Carol». Ştia de situaţia în care se află, că trebuie consolidat şi restaurat, şi s-a mirat că lucrările nu au fost finalizate la corpul III. I-am spus că am solicitat bani
, dar nu am mai primit. A promis că va ruga forurile competente să ne acorde finanţarea“, a precizat Barbu.
Lucrări sistate din lipsă de fonduri
Lucrările la CN „Carol I“ au început în 2006, când prin trei hotărâri de guvern a fost alocată suma de 1,2 milioane de lei, din care 300.000 de lei au fost returnaţi la bugetul de stat pentru că nu au fost cheltuiţi. „Cei 900.000 de lei au fost pentru consolidarea şi reabilitarea corpului III. În 2007, am primit zero lei de la minister. Am primit 480.000 de lei de la primărie, dar i-am cheltuit pentru plata utilităţilor. Am înţeles că aceşti bani au rămas în fondul de rulment al primăriei de la cele trei hotărâri de guvern. Am mai primit, la o rectificare bugetară, 78.000 de lei pentru un studiu de fezabilitate şi pentru expertiza tehnică la corpul I, clădirea din faţă, dar la licitaţie nu a venit nimeni şi am pierdut banii. Motivul ar fi că este clădire monument istoric“, a explicat Barbu. În prezent, lucrările la corpul III au fost sistate din lipsă de bani, conducerea liceului aşteptând să vadă ce fonduri va aloca ministerul în acest an. „Ne-ar mai trebui 500.000 de lei ca să finalizăm lucrarea şi acest lucru s-ar întâmpla în câteva luni. În prezent, lucrările sunt oprite pentru că nu mai avem bani. Primăria ne-a alocat în acest an 50.000 de lei şi aşteptăm să vedem ce ne dă şi ministerul. Cât despre corpul I, cel din stradă, aici vorbim de investiţii de peste 30 de milioane, pentru că este un monument istoric. Nu ştim însă cât va mai rezista şi dacă va supravieţui unui cutremur“, a spus Daniel Barbu.
ISJ Dolj a propus ministerului alocarea a 400.000 de lei pentru continuarea lucrărilor la CN „Carol I“.
Reclamaţii, controale la „Carol I“
Altă problemă care tulbură activitatea didactică din colegiu o reprezintă reclamaţiile pe care proaspătul director adjunct Dan Mic, membru PNL, le face la adresa directorului, membru PD-L. „Au apărut numeroase reclamaţii făcute de directorul adjunct Dan Mic, care acuză managementul defectuos. Eu nu am făcut mai mult decât predecesorii mei, dar nu se poate spune că nu am făcut nimic. Avem numeroase inspecţii, controale, de la audit, de la inspectorii de sector, care nu au ca scop decât schimbarea directorului. Aceasta nu ar fi tragedie, dar în şcoală s-a creat o stare de tensiune şi acest lucru nu este normal“, a menţionat Barbu.
Directorul adjunct fuge de concurs
Directorul de la „Carol I“ susţine că inspecţiile şi controalele au fost făcute de soţia directorului adjunct Mic, Anca Mic, inspector şcolar la ISJ. „Din această cauză, Diana Buşoi a avut şi o interpelare în parlament şi s-a cerut rezolvarea acestei probleme de către ISJ. A fost clar un conflict de interese faptul că soţia reclamantului a verificat veridicitatea sesizării. Nu înţeleg atitudinea directorului adjunct, care nu s-a înscris la concurs pentru postul lui. Poate vrea alt post de conducere aici, în şcoală“, a spus Barbu.
Conducerea ISJ Dolj a declarat că nu se urmăreşte schimbarea conducerii colegiului, iar controalele nu sunt decât reacţii la sesizări. „S-au efectuat controale la «Carol», dar toate au fost în baza unor sesizări. Controalele nu au fost efectuate de inspectorul Anca Mic, pentru că dânsa nu se mai ocupă de «Carol» de când soţul a devenit director adjunct. S-a mai efectuat şi un control pe parte de audit, care nu are nici o legătură cu procesul de învăţământ“, a explicat Luminiţa Popescu.
Reporterii GdS au încercat să îl contacteze pe directorul adjunct Dan Mic, dar acesta nu a fost găsit în birou.
Drumurile morţii
Zeci de oameni îşi pierd viaţa pe şoselele din Gorj, iar numărul acestora este în continuă creştere de la an la an. Astfel, moartea seceră sufletele şoferilor care fie adorm la volan, fie au viteză excesivă ori nu adaptează viteza la condiţiile de trafic. Cele trei ceasuri rele se adeveresc şi la volan pentru că cele mai multe decese se produc vinerea, iar între orele 14 şi 22 accidentele mortale sunt cel mai des întâlnite. O analiză a accidentelor grave arată că dacă în anul 2006 şi-au pierdut viaţa 34 de oameni, în 2007 numărul morţilor a fost aproape de 50. Crucile de pe marginea drumurilor stau mărturie că de pe aceste şosele zeci de suflete s-au ridicat către ceruri.
O plimbare pe drumul naţional DN 67, pe relaţia Scoarţa-Bengeşti-Ciocadia, te înspăimântă. Şoseaua ce poartă acest nume a curmat vieţile a zeci de oameni, în a căror amintire tot atâtea cruci stau mărturie a existenţei lor mult prea efemere. Pe marginea acestei artere poţi zări, pe o rază de câţiva kilometri, mai bine de 20 de cruci la căpătâiul cărora, uneori, mai pâlpâie flacăra tristă a unei lumânări îndoliate. Este doar un exemplu pentru că pe multe din străzile din Gorj s-au înregistrat zeci de morţi, zeci de accidente grave sau sute de accidente uşoare.
Analiză înfricoşătoare
Caii - un pericol pe drumurile gorjeneO analiză a poliţiştilor din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj scoate în evidenţă o realitate dramatică. În cele 365 de zile ale anului trecut au fost înregistrate 71 de accidente grave, 49 de morţi şi 26 de accidente uşoare. Aceeaşi analiză reliefează faptul că din punct de vedere a cauzei ce a dus la producerea accidentului, pe primele locuri stau viteza neadaptată la condiţiile de drum, pietonii aflaţi pe partea carosabilă dar şi faptul că aceştia au traversat drumul necorespunzător. De pildă, viteza neadaptată la condiţiile de drum a făcut nouă morţi, a dus la producerea a 15 accidente grave soldate cu şase răniţi grav ajunşi pe paturile de spital. De asemenea, tot anul trecut, depăşirea neregulamentară a curmat viaţa a trei oameni şi a accidentat grav alţi doi. Somnul este un alt motiv cauzator de moarte, adormirea la volan făcând victime două persoane şi rănind grav o alta.
Vinerea neagră
Vinerea este ziua care bagă în pământ cei mai mulţi şoferi, potrivit aceleaşi analize făcute de către poliţiştii gorjeni. În consecinţă, în această zi, pe şoselele din Gorj, au murit nouă oameni, iar marţea şi miercurea au fost rănite grav câte şase persoane. Cele mai puţine decese au avut loc în ziua de sâmbătă, în timp ce duminica au decedat nouă persoane şi au ajuns pe patul de spital, grav rănite, alte patru. În privinţa orelor la care se produc aceste accidente, după-amiaza este cea mai neagră. În intervalul orar 14.00-22.00 au murit 20 de oameni, în timp ce în perioada 22.00-06.00 au decedat alţi 19. Cele mai puţine pierderi de vieţi omeneşti au avut loc între orele 06.00-14.00 dar, în acelaşi interval, au fost rănite grav 12 persoane.
Târgu-Jiu- oraşul morţii
În privinţa localităţilor unde au avut loc cele mai multe accidente, analiza poliţiştilor arată că pe raza municipiului Târgu-Jiu s-au produs
13 accidente grave, soldate cu şapte morţi şi şase răniţi grav. Următoarea localitate din acest top al morţii este Bumbeşti-Piţic unde au murit patru persoane. Alte trei decese s-au produs pe DN 67 în dreptul localităţilor Roşiuţa-Motru şi pe raza comunei Polovragi. De asemenea, pe drumul european DE 79, în dreptul localităţii Ţânţăreni, s-au produs două accidente grave cu tot atâţia morţi, situaţia fiind asemănătoare şi pe raza comunei Bâlteni unde, la Peşteana, au murit doi oameni.
Pe de altă parte, pe drumurile de la ţară şi-au găsit sfârşitul 30 de persoane şi au avut loc cele mai multe accidente, 40 la număr. Tot în mediul rural s-au consumat şi cele mai multe accidente uşoare, de această dată numărul accidentaţilor depăşind 180. De asemenea, o creştere alarmantă s-a înregistrat în afara localităţilor, acolo unde 72 de persoane s-au accidentat uşor, numărul acestora crescând astfel cu 34 comparativ cu anul precedent.
Privind prin prisma acestor cifre reci dar reale, reiese că, pentru mulţi, drumul cu autoturismul poate fi chiar ultimul drum…
O plimbare pe drumul naţional DN 67, pe relaţia Scoarţa-Bengeşti-Ciocadia, te înspăimântă. Şoseaua ce poartă acest nume a curmat vieţile a zeci de oameni, în a căror amintire tot atâtea cruci stau mărturie a existenţei lor mult prea efemere. Pe marginea acestei artere poţi zări, pe o rază de câţiva kilometri, mai bine de 20 de cruci la căpătâiul cărora, uneori, mai pâlpâie flacăra tristă a unei lumânări îndoliate. Este doar un exemplu pentru că pe multe din străzile din Gorj s-au înregistrat zeci de morţi, zeci de accidente grave sau sute de accidente uşoare.
Analiză înfricoşătoare
Caii - un pericol pe drumurile gorjeneO analiză a poliţiştilor din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj scoate în evidenţă o realitate dramatică. În cele 365 de zile ale anului trecut au fost înregistrate 71 de accidente grave, 49 de morţi şi 26 de accidente uşoare. Aceeaşi analiză reliefează faptul că din punct de vedere a cauzei ce a dus la producerea accidentului, pe primele locuri stau viteza neadaptată la condiţiile de drum, pietonii aflaţi pe partea carosabilă dar şi faptul că aceştia au traversat drumul necorespunzător. De pildă, viteza neadaptată la condiţiile de drum a făcut nouă morţi, a dus la producerea a 15 accidente grave soldate cu şase răniţi grav ajunşi pe paturile de spital. De asemenea, tot anul trecut, depăşirea neregulamentară a curmat viaţa a trei oameni şi a accidentat grav alţi doi. Somnul este un alt motiv cauzator de moarte, adormirea la volan făcând victime două persoane şi rănind grav o alta.
Vinerea neagră
Vinerea este ziua care bagă în pământ cei mai mulţi şoferi, potrivit aceleaşi analize făcute de către poliţiştii gorjeni. În consecinţă, în această zi, pe şoselele din Gorj, au murit nouă oameni, iar marţea şi miercurea au fost rănite grav câte şase persoane. Cele mai puţine decese au avut loc în ziua de sâmbătă, în timp ce duminica au decedat nouă persoane şi au ajuns pe patul de spital, grav rănite, alte patru. În privinţa orelor la care se produc aceste accidente, după-amiaza este cea mai neagră. În intervalul orar 14.00-22.00 au murit 20 de oameni, în timp ce în perioada 22.00-06.00 au decedat alţi 19. Cele mai puţine pierderi de vieţi omeneşti au avut loc între orele 06.00-14.00 dar, în acelaşi interval, au fost rănite grav 12 persoane.
Târgu-Jiu- oraşul morţii
În privinţa localităţilor unde au avut loc cele mai multe accidente, analiza poliţiştilor arată că pe raza municipiului Târgu-Jiu s-au produs
13 accidente grave, soldate cu şapte morţi şi şase răniţi grav. Următoarea localitate din acest top al morţii este Bumbeşti-Piţic unde au murit patru persoane. Alte trei decese s-au produs pe DN 67 în dreptul localităţilor Roşiuţa-Motru şi pe raza comunei Polovragi. De asemenea, pe drumul european DE 79, în dreptul localităţii Ţânţăreni, s-au produs două accidente grave cu tot atâţia morţi, situaţia fiind asemănătoare şi pe raza comunei Bâlteni unde, la Peşteana, au murit doi oameni.
Pe de altă parte, pe drumurile de la ţară şi-au găsit sfârşitul 30 de persoane şi au avut loc cele mai multe accidente, 40 la număr. Tot în mediul rural s-au consumat şi cele mai multe accidente uşoare, de această dată numărul accidentaţilor depăşind 180. De asemenea, o creştere alarmantă s-a înregistrat în afara localităţilor, acolo unde 72 de persoane s-au accidentat uşor, numărul acestora crescând astfel cu 34 comparativ cu anul precedent.
Privind prin prisma acestor cifre reci dar reale, reiese că, pentru mulţi, drumul cu autoturismul poate fi chiar ultimul drum…
Trei marinari constănţeni dau statul portughez în judecată
Peripeţiile prin care trec o parte din navigatorii români pot deveni, cu uşurinţă, scenarii pentru blockbuster-urile de la Hollywood. Unul dintre cazurile care a ţinut prima pagină a ziarelor în urmă cu un an, referitor la patru marinari constănţeni care au fost arestaţi de autorităţile portugheze pentru trafic de droguri, este pe cale să capete o nouă turnură. În februarie 2006, marinarii de pe „Luna del Mar”, sub pavilion Panama, erau reţinuţi într-un port din Portugalia, fiind acuzaţi de trafic de droguri. Printre ucrainenii, sîrbii şi croaţii de la bordul navei se aflau şi patru români, trei reparatori - Nicolai Peicu, Eduard Dinescu şi Teodor Hulea - şi un superintendent - Constantin Drăghici. „Noi am aflat de acest caz la cîteva luni după ce s-a întîmplat însă am decis să lăsăm ancheta să continue, deoarece nu avem competenţe criminalistice. În decembrie 2006, la 11 luni de la reţinere, am aflat că marinarii au fost interogaţi o singură dată, iar avocatul lor din oficiu era proaspăt absolvent al facultăţii! Am cerut rechizitoriul întocmit de procurori şi am observat că aceştia foloseau ca probe împotriva echipajului listele de inventar ale navei. De exemplu, faptul că aveau lanterne, parîme şi bărci de salvare, în opinia autorităţilor portugheze, era dovada clară că erau traficanţi. Am întocmit un nou rechizitoriu, pe care l-am tradus cu ajutorul unor specialişti din Bucureşti, în care am arătat că fiecare navă trebuie să aibă la bord anumite lucruri pentru a i se permite să iasă din port şi că obiectele din inventar sînt obligatorii pentru fiecare vas”, a declarat preşedintele Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), Adrian Mihălcioiu. În acest fel, probele acuzării au picat, iar pe 12 aprilie 2007, echipajul a fost eliberat. Pentru că superintendentul Drăghici avea un telefon mobil şi un laptop, autorităţile portugheze au tras concluzia că el ar fi vinovat de traficul de droguri şi l-au condamnat la 8 ani de închisoare. „Practic, telefon mai avea şi comandantul navei, în vîrstă de 75 de ani, şi de pe acel aparat fuseseră făcute numeroase apeluri. Pe telefonul lui Drăghici nu era nici un apel dat sau primit. Singura lui vină, în ochii anchetatorilor, a fost aceea că avea un laptop şi, potrivit lor, ar fi putut lua legătura cu traficanţii. Laptopul nu era însă conectat la internet şi nu se putea comunica cu ajutorul lui, dar pentru că era cel mai tînăr membru din conducerea echipajului, au ales să-l condamne pe el, deşi se pare că în spatele activităţii cu droguri a navei ar fi comandantul”, a afirmat Mihălcioiu. În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi trei colegi ai românului, aceştia sînt hotărîţi să dea în judecată statul portughez. „Am dorit să facem acest lucru încă de cînd am fost eliberaţi, dar nu am putut, deoarece Drăghici a făcut recurs la decizia prin care a fost condamnat şi se aştepta rezultatul. Acum am înţeles că a primit o decizie definitivă, prin care numărul pedepsei a scăzut de la 10 ani la 8 şi intenţionează să formuleze recurs la forurile internaţionale. Nu ne-am decis încă ce sumă să cerem despăgubire pentru că am fost închişi pe nedrept timp de un an. Deocamdată, căutăm un avocat care să ne reprezinte”, a declarat Eduard Dinescu, unul dintre cei trei marinari români care a făcut cunoştinţă cu „ospitalitatea” închisorilor portugheze.
Predeal, o staţiune lăsată în paragină de „patronii“ care o conduc
În timp ce toate drumurile din staţiunea montană arată ca după un bombardament, primarul şi vicele „perlei de pe Valea Prahovei" îşi văd de afacerile lor prospere
Oraşul Predeal are pretenţia de a fi o staţiune montană europeană. O localitate în care mai toţi guvernanţii care s-au perindat pe la conducerea ţării din 90’ şi până azi şi-au construit case de vacanţă arată astăzi ca după un bombardament din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În timp ce străzile nu au mai fost reparate de ani de zile, policlinica e plină de igrasie şi localnicii trăiesc de pe o zi pe alta, primarul, patron de hotel, concesionează şi vinde terenuri viceprimarului, un alt patron de hotel.
În afară de Drumul Naţional 1 care străbate Predealul, toate celelalte străzi perpendiculare sunt pline de gropi. Viceprimarul spune că nu are prerogative, iar primarul nu are nimic de comentat. De departe, cea mai prosperă zonă pentru patronii de hoteluri şi pensiuni din Predeal este Clăbucet, un "cartier de vile" situat în imediata apropiere a pârtiei de schi.
Aici s-a construit pe fiecare metru pătrat de teren, iar gradul de ocupare la hoteluri şi pensiuni este de 75% pe toată perioada anului. Drumul de acces însă către oricare dintre aceste hoteluri este unul de off-road. Craterele din şosea pot pune probleme chiar şi maşinilor de teren cu tracţiune integrală. Un consilier local, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, ne-a declarat că primarul în mod intenţionat nu vrea să repare acel drum.
"A zis că îl lasă aşa, ca să vadă şi politicienii de la Bucureşti care vin pe aici şi să îi dea bani
să îl facă", a declarat consilierul. O atitudine cel puţin ciudată, dacă ţinem cont de faptul că Mihail Veştea, primarul oraşului Predeal, deţine hotelul Coroana Cocoşului, situat chiar la baza pârtiei Clăbucet.
Tot oraşul este împânzit de bannere care indică locul în care este situat hotelul vicelui: chiar în spatele sediului PDL
Tot oraşul este împânzit de bannere care ...
De la ultima pensiune şi până la hotelul primarului, mai există un spaţiu de câteva sute de metri pătraţi care momentan este folosit ca parcare. Proprietarii pensiunilor din zonă îl acuză pe Veştea că nu vrea să concesioneze şi acel teren, pentru a nu-i face nimeni concurenţă hotelului său.
Niciunul dintre localnici nu înţelege de ce există această luptă crâncenă pentru a pune mâna pe un teren în Predeal, în condiţiile în care oraşul nu are piaţă, policlinică sau drumuri de acces şi este complet mizerabil.
Localnici înconjuraţi de pensiuni şi izolaţi de restul lumii
„Să ai o casă de vacanţă, poate se merită. Dar să locuieşti în oraşul ăsta cu o pensie de 5 milioane de lei vechi, este sinucidere curată", spune Mihai Ciobotăraşu, un localnic. „Nu avem o casă de cultură, pentru că aceasta a fost ocupată de primărie. Nu avem niciun parc, în schimb, avem străzile stricate şi pline de gunoaie", spune localnicul.
Chiar la baza pârtiei Clăbucet, primarul Predealului, Mihail Veştea, şi-a construit hotelul Coroana Cocoşului
Chiar la baza pârtiei Clăbucet, primarul Predealului, ...
Soţia acestuia, membră în Liga Pensionarilor, îi ia apărarea primarului Veştea, care şi-ar fi cerut scuze pentru starea drumurilor dând vina pe lipsa banilor. "Primarul a zis că prioritară a fost construirea unor locuinţe sociale, iar consiliul local a hotărât ca banii să meargă în acea direcţie", explică femeia. Casa familiei Ciobotăraşu este vecină cu hotelul Hollyday, iar strada pe care este situată arată mai rău decât un drum de ţară dintr-un cătun oarecare.
Sub nicio formă, o maşină de salvare nu are cum să ajungă până aici, iar aceasta este o problemă pentru toţi oamenii în vârstă care locuiesc la câteva sute de metri altitudine faţă de DN1. "Am avut o dată nevoie de salvare şi maşina nu a putut urca. Am coborât cu sania", povesteşte nea Mihai. Bărbatul a lucrat 42 de ani la Tractorul Braşov, ca majoritatea predelenilor.
Oraşul Predeal are pretenţia de a fi o staţiune montană europeană. O localitate în care mai toţi guvernanţii care s-au perindat pe la conducerea ţării din 90’ şi până azi şi-au construit case de vacanţă arată astăzi ca după un bombardament din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În timp ce străzile nu au mai fost reparate de ani de zile, policlinica e plină de igrasie şi localnicii trăiesc de pe o zi pe alta, primarul, patron de hotel, concesionează şi vinde terenuri viceprimarului, un alt patron de hotel.
În afară de Drumul Naţional 1 care străbate Predealul, toate celelalte străzi perpendiculare sunt pline de gropi. Viceprimarul spune că nu are prerogative, iar primarul nu are nimic de comentat. De departe, cea mai prosperă zonă pentru patronii de hoteluri şi pensiuni din Predeal este Clăbucet, un "cartier de vile" situat în imediata apropiere a pârtiei de schi.
Aici s-a construit pe fiecare metru pătrat de teren, iar gradul de ocupare la hoteluri şi pensiuni este de 75% pe toată perioada anului. Drumul de acces însă către oricare dintre aceste hoteluri este unul de off-road. Craterele din şosea pot pune probleme chiar şi maşinilor de teren cu tracţiune integrală. Un consilier local, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, ne-a declarat că primarul în mod intenţionat nu vrea să repare acel drum.
"A zis că îl lasă aşa, ca să vadă şi politicienii de la Bucureşti care vin pe aici şi să îi dea bani
să îl facă", a declarat consilierul. O atitudine cel puţin ciudată, dacă ţinem cont de faptul că Mihail Veştea, primarul oraşului Predeal, deţine hotelul Coroana Cocoşului, situat chiar la baza pârtiei Clăbucet.
Tot oraşul este împânzit de bannere care indică locul în care este situat hotelul vicelui: chiar în spatele sediului PDL
Tot oraşul este împânzit de bannere care ...
De la ultima pensiune şi până la hotelul primarului, mai există un spaţiu de câteva sute de metri pătraţi care momentan este folosit ca parcare. Proprietarii pensiunilor din zonă îl acuză pe Veştea că nu vrea să concesioneze şi acel teren, pentru a nu-i face nimeni concurenţă hotelului său.
Niciunul dintre localnici nu înţelege de ce există această luptă crâncenă pentru a pune mâna pe un teren în Predeal, în condiţiile în care oraşul nu are piaţă, policlinică sau drumuri de acces şi este complet mizerabil.
Localnici înconjuraţi de pensiuni şi izolaţi de restul lumii
„Să ai o casă de vacanţă, poate se merită. Dar să locuieşti în oraşul ăsta cu o pensie de 5 milioane de lei vechi, este sinucidere curată", spune Mihai Ciobotăraşu, un localnic. „Nu avem o casă de cultură, pentru că aceasta a fost ocupată de primărie. Nu avem niciun parc, în schimb, avem străzile stricate şi pline de gunoaie", spune localnicul.
Chiar la baza pârtiei Clăbucet, primarul Predealului, Mihail Veştea, şi-a construit hotelul Coroana Cocoşului
Chiar la baza pârtiei Clăbucet, primarul Predealului, ...
Soţia acestuia, membră în Liga Pensionarilor, îi ia apărarea primarului Veştea, care şi-ar fi cerut scuze pentru starea drumurilor dând vina pe lipsa banilor. "Primarul a zis că prioritară a fost construirea unor locuinţe sociale, iar consiliul local a hotărât ca banii să meargă în acea direcţie", explică femeia. Casa familiei Ciobotăraşu este vecină cu hotelul Hollyday, iar strada pe care este situată arată mai rău decât un drum de ţară dintr-un cătun oarecare.
Sub nicio formă, o maşină de salvare nu are cum să ajungă până aici, iar aceasta este o problemă pentru toţi oamenii în vârstă care locuiesc la câteva sute de metri altitudine faţă de DN1. "Am avut o dată nevoie de salvare şi maşina nu a putut urca. Am coborât cu sania", povesteşte nea Mihai. Bărbatul a lucrat 42 de ani la Tractorul Braşov, ca majoritatea predelenilor.
Hoţia şi găurile din ţevi scumpesc de 10 ori apa Craiovei
n fieare an, Craiova cumpără 52 milioane de metri cubi de apă, la un preţ stabilit de Guvern. Dacă întreaga cantitate ar ajunge la robinete, o simplă împărţire arată că unei familii de patru persoane i-ar reveni lunar o cantitate de aproximativ 100.000 de litri de apă! Pentru o familie care locuieşte într-un apartament cu două camere, aceasta ar însemna că locuinţa lor ar putea fi umplută cu apă până în tavan o dată la fiecare şase săptămâni! Cu o asemenea cantitate, fiecare din noi şi-ar putea întreţine un mic ştrand. Numai că, între ceea ce facturează Direcţia Apelor „Jiu” (singura instituţie abilitată să exploateze resursele de apă din zonă) şi ceea ce livrează mai departe Compania de Apă există un decalaj enorm.
onform datelor furnizate de Compania de Apă Oltenia, la consumatori ajung doar 22.920.000 metri cubi. Restul, adică 56 la sută din apa achiziţionată, este trecut la capitolul pierderi ale Regiei. Pierderi care sunt suportate tot de craioveni: din cauza lor, preţul apei cumpărate de consumatorii casnici este de 10 ori mai mare decât cel cu care Compania de Apă achiziţionează materia primă de la Direcţia Apelor Jiu.
Toate instituţiile publice sunt necontorizate
Pierderile se regăses, de fapt, în furturile din reţeaua de alimentare
cu apă a oraşului sau pierderile de pe conducte. Agenţii economici necontorizaţi sunt doar o parte dintre autorii pagubei: în anul 2007, în Craiova existau 860 persoane juridice necontorizate în privinţa consumului de apă potabilă. Printre acestea - toate instituţiile publice, spitalele şi şcolile din municipiu; li s-a pus în vedere să îşi instaleze apometre, dar degeaba. „S-au făcut multe controale în luna martie a anului trecut.
Mulţi dintre inspectori, în loc să plece de la agenţii economici cu citirea apometrelor, luau în plăsuţă ba o sticlă de whisky, ba o pungă de cafea“, susţine un angajat al Companiei de Apă. Alţi agenţi economici au chiar două sau trei branşamente la reţeaua de apă, însă numai unul din ele este contorizat – de ochii lumii. Pierderile se mai înregistrează şi pe reţeaua de distribuţie a apei potabile. Din cauză că nu s-a mai efectuat, în ultimii ani, nicio lucrare de modernizare a conductelor, zece la sută din cantitatea de apă achiziţionată de Compania de Apă „Oltenia“ se pierde pe conductele sparte.
Conducte pentru VIP-uri
Printre agenţii economici care au fost descoperiţi, în 2007, că fură apă potabilă din reţeaua de alimentare a oraşului, s-a numărat şi Hotelul Jiul, societate patronată din umbră de liderul democrat-liberal Radu Berceanu. „Aici sunt două intrări de alimentare cu apă, dar numai una era contorizată şi, bineînţeles, valoarea consumului era una foarte mică. Restul cantităţii de apă necesară era practic furat“, povesteşte acelaşi angajat al Companiei de Apă „Oltenia“.
Un alt hotel necontorizat este Green House. Aici, patronul dispune de trei intrări pentru alimentarea cu apă potabilă, însă numai una are apometru. Pagubă enormă produce şi platforma CFR Craiova, unde nu există niciun apometru care să ateste consumul efectiv de apă pe care îl fac cele câteva sute de angajaţi. Toţi banii
pe care Compania de Apă ar trebui să îi încaseze din aceste locuri sunt trecuţi la pierderi şi suportaţi de craioveni.
Info plus
:
Pe Apa Sâmbetei
Craiova cumpără apa de suprafaţă cu 35 lei/mia de metri cubi şi apa din subteran cu 45 lei. Din cauza pierderilor (furturilor etc) de 56%, apa se scumpeşte de zece ori.
onform datelor furnizate de Compania de Apă Oltenia, la consumatori ajung doar 22.920.000 metri cubi. Restul, adică 56 la sută din apa achiziţionată, este trecut la capitolul pierderi ale Regiei. Pierderi care sunt suportate tot de craioveni: din cauza lor, preţul apei cumpărate de consumatorii casnici este de 10 ori mai mare decât cel cu care Compania de Apă achiziţionează materia primă de la Direcţia Apelor Jiu.
Toate instituţiile publice sunt necontorizate
Pierderile se regăses, de fapt, în furturile din reţeaua de alimentare
cu apă a oraşului sau pierderile de pe conducte. Agenţii economici necontorizaţi sunt doar o parte dintre autorii pagubei: în anul 2007, în Craiova existau 860 persoane juridice necontorizate în privinţa consumului de apă potabilă. Printre acestea - toate instituţiile publice, spitalele şi şcolile din municipiu; li s-a pus în vedere să îşi instaleze apometre, dar degeaba. „S-au făcut multe controale în luna martie a anului trecut.
Mulţi dintre inspectori, în loc să plece de la agenţii economici cu citirea apometrelor, luau în plăsuţă ba o sticlă de whisky, ba o pungă de cafea“, susţine un angajat al Companiei de Apă. Alţi agenţi economici au chiar două sau trei branşamente la reţeaua de apă, însă numai unul din ele este contorizat – de ochii lumii. Pierderile se mai înregistrează şi pe reţeaua de distribuţie a apei potabile. Din cauză că nu s-a mai efectuat, în ultimii ani, nicio lucrare de modernizare a conductelor, zece la sută din cantitatea de apă achiziţionată de Compania de Apă „Oltenia“ se pierde pe conductele sparte.
Conducte pentru VIP-uri
Printre agenţii economici care au fost descoperiţi, în 2007, că fură apă potabilă din reţeaua de alimentare a oraşului, s-a numărat şi Hotelul Jiul, societate patronată din umbră de liderul democrat-liberal Radu Berceanu. „Aici sunt două intrări de alimentare cu apă, dar numai una era contorizată şi, bineînţeles, valoarea consumului era una foarte mică. Restul cantităţii de apă necesară era practic furat“, povesteşte acelaşi angajat al Companiei de Apă „Oltenia“.
Un alt hotel necontorizat este Green House. Aici, patronul dispune de trei intrări pentru alimentarea cu apă potabilă, însă numai una are apometru. Pagubă enormă produce şi platforma CFR Craiova, unde nu există niciun apometru care să ateste consumul efectiv de apă pe care îl fac cele câteva sute de angajaţi. Toţi banii
pe care Compania de Apă ar trebui să îi încaseze din aceste locuri sunt trecuţi la pierderi şi suportaţi de craioveni.
Info plus
:
Pe Apa Sâmbetei
Craiova cumpără apa de suprafaţă cu 35 lei/mia de metri cubi şi apa din subteran cu 45 lei. Din cauza pierderilor (furturilor etc) de 56%, apa se scumpeşte de zece ori.
Reteta de 1.000.000$
O tinara si-a facut firma cu adresa in apartamentul gazdei si a dat o lovitura de 2,8 milioane lei la bugetul statului. Garda Financiara a descoperit ca societatea "Avimecom" a vindut cereale de 10 milioane RON in doar citeva luni, dar nu a inregistrat nici una din cele 90 de facturi in contabilitate.
Cit ai bate din palme, o ieseanca a reusit sa dea un tun de citeva sute de mii de euro la bugetul de stat. „Reteta" aplicata de Maria Carare, o tinara de 30 de ani, a fost una destul de simpla: a infiintat o societate, a facut citeva tranzactii, a incasat banii, insa a omis sa inregistreze in contabilitate vreun act si sa plateasca bugetului consolidat de stat impozitele si taxele aferente.
Cazul a fost descoperit de comisarii Garzii Financiare la inceputul acestui an dupa ce au efectuat un control incrucisat la citeva firme din judet. „In urma unei verificari efectuate la finele lunii ianuarie, s-a intocmit si trimis catre instantele competente o sesizare penala pe numele societatii Avimecom pentru evaziune fiscala. Prejudiciul estimat adus bugetului de stat de catre societatea Avimecom se ridica la circa 2,8 milioane lei (peste 750.000 euro). Evaziunea fiscala a constat in ascunderea masei impozabile prin nedeclararea veniturilor realizate si neinregistrarea operatiunilor comerciale efectuate", a declarat Adrian Ianole, purtatorul de cuvint al Garzii Financiare.
Potrivit Registrului Comertului, societatea Avimecom are ca actionar unic si administrator aceeasi persoana, si anume Maria Carare, o ieseanca in virsta de 30 de ani. De asemenea, potrivit aceleiasi surse, sediul societatii este inregistrat la un apartament de pe soseaua Nicolina numarul 7, bloc 930, apartament 25.
„Aceasta firma a fost infiintata in vara anului trecut si a intrat in vizorul nostru in luna octombrie. In aceasta perioada, de 2-3 luni, a emis aproximativ 90 de facturi in valoare totala de aproape 10 milioane de lei pe baza carora a livrat angro cereale. Insa in contabilitate nu a fost inregistrata nici o factura si nu s-a platit catre bugetul de stat TVA in valoare de aproape 1,5 milioane lei, precum si impozit pe profit de aproximativ 1,3 milioane lei", a detaliat reteta tunului, purtatorul de cuvint al Garzii Financiare.
A intrat in pamint
Ieri, in jurul orei 14.00, reporterii „Ziarului de Iasi" au mers la sediul firmei
declarat in acte la Registrul Comertului. Insa, la aceasta adresa, nu figureaza nicidecum societatea Avimecom, ci o alta persoana pe nume Dan Constantin Topita, care nu a fost gasita acasa. Mai mult decit atit, locatarii blocului nu au auzit despre Avimecom sau despre actionarul societatii, Maria Carare.
De asemenea, in incercarea de a obtine un punct de vedere, reporterii „Ziarului de Iasi" au incercat sa obtina un numar de telefon fix de la informatii Romtelecom, dar fara sorti de izbinda deorece nici societatea Avimecom si nici Maria Carare nu figureaza in baza de date. Nici in cartea albastra, editata de RDS, nu figureaza firma ori actionarul majoritar.
In schimb, aseara, contactat telefonic, Cosntantin Topita, proprietarul apartamentului unde a fost inregistrat sediul societatii Avimecom, a oferit mici detalii despre societate si actionar. „Eu il cunosc doar pe sotul ei. Au stat in chirie la mine anul trecut circa trei luni, cit eu am fost plecat din tara. Atunci el m-a rugat sa-l las sa deschida o firma cu sediul social la mine. De atunci nu mai stiu nimic de el. In luna februarie a venit o persoana de la Garda Financiara si a cerut informatii despre societate si mi-a lasat o citatie. Dar nu am stiut despre ce este vorba. Mai multe nu am ce sa va spun, nu stiu nici macar numerele lor de mobil", a declarat Topita.
Acesta nu este insa singurul caz de evaziune fiscala depistat de comisarii Garzii Financiare. Potrivit unui raport al institutiei, in primele doua luni ale acestui an, in urma verificarilor efectuate, s-au intocmit si inaintat catre instantele competente 14 sesizari penale pentru evaziune fiscala, prejudiciul total estimat ridicindu-se la aproximativ 4,4 milioane lei, adica 1,2 milioane euro.
Cit ai bate din palme, o ieseanca a reusit sa dea un tun de citeva sute de mii de euro la bugetul de stat. „Reteta" aplicata de Maria Carare, o tinara de 30 de ani, a fost una destul de simpla: a infiintat o societate, a facut citeva tranzactii, a incasat banii, insa a omis sa inregistreze in contabilitate vreun act si sa plateasca bugetului consolidat de stat impozitele si taxele aferente.
Cazul a fost descoperit de comisarii Garzii Financiare la inceputul acestui an dupa ce au efectuat un control incrucisat la citeva firme din judet. „In urma unei verificari efectuate la finele lunii ianuarie, s-a intocmit si trimis catre instantele competente o sesizare penala pe numele societatii Avimecom pentru evaziune fiscala. Prejudiciul estimat adus bugetului de stat de catre societatea Avimecom se ridica la circa 2,8 milioane lei (peste 750.000 euro). Evaziunea fiscala a constat in ascunderea masei impozabile prin nedeclararea veniturilor realizate si neinregistrarea operatiunilor comerciale efectuate", a declarat Adrian Ianole, purtatorul de cuvint al Garzii Financiare.
Potrivit Registrului Comertului, societatea Avimecom are ca actionar unic si administrator aceeasi persoana, si anume Maria Carare, o ieseanca in virsta de 30 de ani. De asemenea, potrivit aceleiasi surse, sediul societatii este inregistrat la un apartament de pe soseaua Nicolina numarul 7, bloc 930, apartament 25.
„Aceasta firma a fost infiintata in vara anului trecut si a intrat in vizorul nostru in luna octombrie. In aceasta perioada, de 2-3 luni, a emis aproximativ 90 de facturi in valoare totala de aproape 10 milioane de lei pe baza carora a livrat angro cereale. Insa in contabilitate nu a fost inregistrata nici o factura si nu s-a platit catre bugetul de stat TVA in valoare de aproape 1,5 milioane lei, precum si impozit pe profit de aproximativ 1,3 milioane lei", a detaliat reteta tunului, purtatorul de cuvint al Garzii Financiare.
A intrat in pamint
Ieri, in jurul orei 14.00, reporterii „Ziarului de Iasi" au mers la sediul firmei
declarat in acte la Registrul Comertului. Insa, la aceasta adresa, nu figureaza nicidecum societatea Avimecom, ci o alta persoana pe nume Dan Constantin Topita, care nu a fost gasita acasa. Mai mult decit atit, locatarii blocului nu au auzit despre Avimecom sau despre actionarul societatii, Maria Carare.
De asemenea, in incercarea de a obtine un punct de vedere, reporterii „Ziarului de Iasi" au incercat sa obtina un numar de telefon fix de la informatii Romtelecom, dar fara sorti de izbinda deorece nici societatea Avimecom si nici Maria Carare nu figureaza in baza de date. Nici in cartea albastra, editata de RDS, nu figureaza firma ori actionarul majoritar.
In schimb, aseara, contactat telefonic, Cosntantin Topita, proprietarul apartamentului unde a fost inregistrat sediul societatii Avimecom, a oferit mici detalii despre societate si actionar. „Eu il cunosc doar pe sotul ei. Au stat in chirie la mine anul trecut circa trei luni, cit eu am fost plecat din tara. Atunci el m-a rugat sa-l las sa deschida o firma cu sediul social la mine. De atunci nu mai stiu nimic de el. In luna februarie a venit o persoana de la Garda Financiara si a cerut informatii despre societate si mi-a lasat o citatie. Dar nu am stiut despre ce este vorba. Mai multe nu am ce sa va spun, nu stiu nici macar numerele lor de mobil", a declarat Topita.
Acesta nu este insa singurul caz de evaziune fiscala depistat de comisarii Garzii Financiare. Potrivit unui raport al institutiei, in primele doua luni ale acestui an, in urma verificarilor efectuate, s-au intocmit si inaintat catre instantele competente 14 sesizari penale pentru evaziune fiscala, prejudiciul total estimat ridicindu-se la aproximativ 4,4 milioane lei, adica 1,2 milioane euro.
Ameninţare cu bombă la stadionul Steaua înaintea meciului România-Rusia
Poliţiştii secţiei 22 din Capitală şi specialişti pirotehnişti fac verificări la stadionul Steaua, după ce un bărbat a sunat astăzi şi a anunţat că va exploda o bombă la arena din Bulevardul Ghencea.
Un bărbat a cărui indentitate nu a fost stabilită a anunţat explozia miercuri, la ora 14:25, de la o cabină de telefon public situată pe strada Iacob Andrei, Nr. 36.
Stadionul Steaua va găzdui în această seară meciul amical România-Rusia, care este programat la ora 20.30.
Un bărbat a cărui indentitate nu a fost stabilită a anunţat explozia miercuri, la ora 14:25, de la o cabină de telefon public situată pe strada Iacob Andrei, Nr. 36.
Stadionul Steaua va găzdui în această seară meciul amical România-Rusia, care este programat la ora 20.30.
Mircea Lucescu, variantă de rezervă la Galatasaray
Tehnicianul echipei Şahtior Doneţk, Mircea Lucescu, ar putea reveni la formaţia Galatasaray Istanbul, cu care ar urma să semneze un contract pe trei ani, în cazul în care noul preşedinte al clubului, Adnan Polat, nu va obţine un angajament cu Marcello Lippi.
Potrivit sursei citate, Polat a discutat cu Lucescu şi s-a înţeles cu acesta înainte de a fi ales preşedinte, însă apoi a vorbit şi cu Lippi, cu care a ajuns la un acord de principiu, susţine cotidianul Fotomac.
Potrivit sursei citate, Polat a discutat cu Lucescu şi s-a înţeles cu acesta înainte de a fi ales preşedinte, însă apoi a vorbit şi cu Lippi, cu care a ajuns la un acord de principiu, susţine cotidianul Fotomac.
"Totul e OK". Mircea Sandu considera ca transferurile s-au efectuat in mod corect pana acum
Audiat in calitate de martor in dosarul privind transferurile de fotbalisti, presedintele FRF a declarat ca „ancheta va continua pentru a scoate adevarul la iveala”.
Oamenii de fotbal se perinda zilnic pe la sediul Directiei Nationale Anticoruptie. Ieri a fost randul presedintelui Federatiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, omul care stie aproape totul despre ceea ce s-a intamplat in fotbalul romanesc dupa 1990. La iesirea de la DNA, Nasul a spus ca a fost citat în calitate de martor în dosarul privind transferurile de jucatori, dand in acest sens o declaratie in fata procurorilor. Seful federatiei a refuzat sa dea amanunte despre continutul declaratiei, insa a adaugat ca nu a mai fost citat pentru un termen viitor, dar ca „ancheta continua pentru a scoate adevarul la iveala”. Audierea lui Sandu a durat mai putin de o ora, iar la final acesta a mentionat ca din punctul sau de vedere transferurile s-au efectuat în mod corect pâna acum. „Daca procurorii descopera alta realitate, urmeaza sa vedem. Mai multe nu pot sa va spun”, a comentat oficialul de la Casa Fotbalului. În urma cu o zi, Gheorghe Dinu, fost presedinte al FC Rapid, în prezent conducator al divizionarei B FC Brasov, a fost de asemenea audiat de procurorii anticoruptie, in acelasi dosar, si tot în calitate de martor. Dinu „Vama” a mentionat ca a fost audiat ca martor în cazul transferurilor jucatorilor Cristi Dulca si Florin Bratu.
În 10 ianuarie, procurorii DNA au început pe data de 10 ianuarie urmarirea penala împotriva a zece oameni de fotbal în legatura cu transferurile unor fotbalisti. Astfel, în acest dosar, DNA a început urmarirea penala pentru înselaciune, evaziune fiscala si spalare de bani împotriva lui Ioan Becali, Victor Becali, George Copos, Sica Puscoci, Mihai Stoica, Cristi Borcea, Jean Padureanu, Mircea Stoenescu, Gica Popescu si Gigi Netoiu.
Potrivit probelor administrate de procurori, respectiv raspunsurile primite în cadrul a 17 comisii rogatorii efectuate în mai multe state din Europa si Asia, precum si din analizele efectuate de Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor
si Garda Financiara a rezultat ca persoanele respective, prin tranzactii ilegale si folosire de interpusi, au externalizat sume de peste 10.000.000 de euro cuvenite cluburilor de fotbal pe care le reprezentau.
Astfel, potrivit procurorilor, în perioada 1999-2005, cea mai mare parte a sumelor cuvenite cluburilor au fost transferate în conturile firmelor off-shore din Insulele Virgine si Olanda, iar ulterior, unii dintre învinuiti si-au însusit în interes personal sumele externalizate.
Oamenii de fotbal se perinda zilnic pe la sediul Directiei Nationale Anticoruptie. Ieri a fost randul presedintelui Federatiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, omul care stie aproape totul despre ceea ce s-a intamplat in fotbalul romanesc dupa 1990. La iesirea de la DNA, Nasul a spus ca a fost citat în calitate de martor în dosarul privind transferurile de jucatori, dand in acest sens o declaratie in fata procurorilor. Seful federatiei a refuzat sa dea amanunte despre continutul declaratiei, insa a adaugat ca nu a mai fost citat pentru un termen viitor, dar ca „ancheta continua pentru a scoate adevarul la iveala”. Audierea lui Sandu a durat mai putin de o ora, iar la final acesta a mentionat ca din punctul sau de vedere transferurile s-au efectuat în mod corect pâna acum. „Daca procurorii descopera alta realitate, urmeaza sa vedem. Mai multe nu pot sa va spun”, a comentat oficialul de la Casa Fotbalului. În urma cu o zi, Gheorghe Dinu, fost presedinte al FC Rapid, în prezent conducator al divizionarei B FC Brasov, a fost de asemenea audiat de procurorii anticoruptie, in acelasi dosar, si tot în calitate de martor. Dinu „Vama” a mentionat ca a fost audiat ca martor în cazul transferurilor jucatorilor Cristi Dulca si Florin Bratu.
În 10 ianuarie, procurorii DNA au început pe data de 10 ianuarie urmarirea penala împotriva a zece oameni de fotbal în legatura cu transferurile unor fotbalisti. Astfel, în acest dosar, DNA a început urmarirea penala pentru înselaciune, evaziune fiscala si spalare de bani împotriva lui Ioan Becali, Victor Becali, George Copos, Sica Puscoci, Mihai Stoica, Cristi Borcea, Jean Padureanu, Mircea Stoenescu, Gica Popescu si Gigi Netoiu.
Potrivit probelor administrate de procurori, respectiv raspunsurile primite în cadrul a 17 comisii rogatorii efectuate în mai multe state din Europa si Asia, precum si din analizele efectuate de Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor
si Garda Financiara a rezultat ca persoanele respective, prin tranzactii ilegale si folosire de interpusi, au externalizat sume de peste 10.000.000 de euro cuvenite cluburilor de fotbal pe care le reprezentau.
Astfel, potrivit procurorilor, în perioada 1999-2005, cea mai mare parte a sumelor cuvenite cluburilor au fost transferate în conturile firmelor off-shore din Insulele Virgine si Olanda, iar ulterior, unii dintre învinuiti si-au însusit în interes personal sumele externalizate.
Turcia B - România B 1-1
Meciul de verificare dintre Turcia B şi România B, disputat în această seară la Kocaeli, s-a terminat la egalitate, 1-1. România a deschis scorul prin atacantul dinamovist Florin Bratu (47), fost jucător la Galatasaray Istanbul, în timp ce pentru gazde a încris Burak (88).
Turcia B - Romania B 1-1
Au marcat: Burak '88 / Bratu '47
Selecţionerul naţionalei B a României, Ştefan Iovan, a folosit următorii jucători: Stanca ('46 Hăisan) - Săpunaru ('60 D. Matei), M. Constantin ('46 Cânu), Moţi, Neşu ('46 Pulhac) - Szekely, Prepeliţă, N. Grigore ('46 C. Lazăr), Ad. Cristea - Goga ('60 E. Jula), Fl. Costea ('46 Fl. Bratu).
Pentru Turcia B au evoluat: Aykut ('68 Tolga) - Ferhat, Erhan, Murat ('46 Caglar), Mehmet Guven ('80 Selcuk) - Ali, Serkan, Kazim ('72 Burhan), Mehmet Eren ('62 Serkan Calik) - Umut ('66 Burak Yilmaz), Hasan Kabze.
Turcia B - Romania B 1-1
Au marcat: Burak '88 / Bratu '47
Selecţionerul naţionalei B a României, Ştefan Iovan, a folosit următorii jucători: Stanca ('46 Hăisan) - Săpunaru ('60 D. Matei), M. Constantin ('46 Cânu), Moţi, Neşu ('46 Pulhac) - Szekely, Prepeliţă, N. Grigore ('46 C. Lazăr), Ad. Cristea - Goga ('60 E. Jula), Fl. Costea ('46 Fl. Bratu).
Pentru Turcia B au evoluat: Aykut ('68 Tolga) - Ferhat, Erhan, Murat ('46 Caglar), Mehmet Guven ('80 Selcuk) - Ali, Serkan, Kazim ('72 Burhan), Mehmet Eren ('62 Serkan Calik) - Umut ('66 Burak Yilmaz), Hasan Kabze.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
