Mona Muscă deschide seria turnătorilor penali

Procurorii Parchetului
General au decis începerea urmăririi penale pe numele lui Muscă pentru fals în declaraţiile privind relaţia cu Securitatea

Muscă şi alţi parlamentari care au dat declaraţii pe proprie răspundere că nu au fost colaboratori, dar au fost contrazişi de CNSAS, riscă închisoarea de la 3 luni la 2 ani.

Anchetatorii susţin că Mona Muscă, în calitate de deputat, a completat, la data de 23 martie 2006, declaraţia pe propria răspundere privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent ori colaborator al poliţiei politice comuniste. Această declaraţie a fost, conform procurorilor, corespunzătoare adevărului şi producând consecinţe juridice până în luna martie 2007, când Muscă şi-a dat demisia din Parlamentul României.

Pe 19 septembrie 2006, CNSAS a declarat-o pe Muscă colaborator al fostei poliţii politice. Ea a contestat hotărârea CNSAS, pentru ca în luna noiembrie Colegiul să respingă contestaţia. În martie 2007, Curtea de Apel reconfirmă verdictul CNSAS şi Muscă demisionează din Parlament.

"Eram responsabilă pentru siguranţa studenţilor şi faţă de siguranţa României. Nu cred că cineva ar fi fost în stare să spună nu", explica Muscă în 2006. Ea a spus că în 1977 a fost abordată de "un domn care spunea că se ocupă de problemele studenţilor străini" care i-a cerut să semneze un angajament cu Securitatea. Ea a spus că nu a depus materiale informative scrise şi semnate şi că, probabil, ofiţerul Lăcătiş a transformat în note informative şi i-a atribuit caracterizările pe care le făcea studenţilor, în scris, la finele fiecărui an.

Precedentul „Păltânea"

Muscă a cerut revizuirea deciziei Curţii de Apel Bucureşti şi a solicitat desfiinţarea verdictului de poliţie politică dat de CNSAS. Surse din cadrul Colegiului ne-au declarat că la următorul termen, în 2 octombrie, la proces va fi depusă sentinţa dată
de Curtea de Apel Prahova în procesul de revizuire al fostului colonel SRI Corneliu Păltânea.