"Consumul de cânepă de la bunici de către tineri, în marea lor majoritate elevi, un adevărat fenomen în judeţul Suceava"

Contrabanda cu ţigări şi traficul de persoane, cele mai importante activităţi de crimă organizată, în judeţul Suceava • "Acum, România reprezintă o mică piaţă de desfacere şi o mare piaţă de tranzit pentru mărfurile de contrabandă" • "consumul de cânepă de la bunici de către tineri, în marea lor majoritate elevi, un adevărat fenomen în judeţul Suceava" • interviu cu Marius Cazac, procurorul şef al Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava
- Structura DIICOT a apărut ca urmare a apariţiei legii 508, din 2004, lege cadru care stabileşte componentţa, criteriile de funcţionare şi competenţa legală a acestei structuri de parchet. Suntem o structură tânără, o structură specializată în combaterea crimei organizate. Precum se ştie, Legea 508 a suferit câteva modificări şi probabil cea mai discutată este Ordonanţa Guvernului numărul 131 din decembrie 2006.
- Este vorbe despre acea ordonanţă cu ascultarea telefoanelor…
- Este vorba de capitolul cu interceptarea transmisiunilor informatice dar parlamentarii am înţeles că vor să suspende toată această ordonanţă, care nu este în momentul de faţă suspendată, şi drept urmare noi ne desfăşurăm activitatea sub auspiciul acesteia. Însă în ceea ce ţine de subiectele sensibile legate de accesul la sistemele informatice, la nivelul DIICOT am mers pe dreptul constituţional şi în consecinţă tot ceea ce a presupus restrângerea acestui drept s-a făcut doar cu autorizarea judecătorului, deci vă asigur că la nivelul structurii, cel puţin a celei pe care o conduc, nu s-au dispus, deşi legea ne-a permis acest lucru, accesul la sistemul informatic fără autorizarea instanţei de judecată. Odată pornind de la un principiu constituţional şi în al doilea rând având grijă şi de problemele care au ieşit şi în societatea civilă, discuţiile furtunoase care s-au purtat pe marginea prevederilor acestei ordonanţe. Eu aş mai vrea să fac un mic comentariu. În lege sunt la momentul de faţă prevăzute asemenea abilitări date Ministerului Public dar privesc alte structuri specializate ale acestuia. Din punctul nostru de vedere s-a făcut un scandal prea mare legat de acest aspect. În schimb, plusurile pe care le prezintă Ordonanţa 131/2006 sunt enorme în comparaţie cu minusurile acesteia. Noi nu suntem cei mai îndrituiţi să comentăm, trebuie să respectăm legea aşa cum este ea dată, noi nu comentăm niciodată dacă o lege este bună sau rea, acest capitol şi cel al deciziilor de judecată nu se comentează. Plusurile operaţiei 131 sunt cele legate de egalizarea competenţei structurilor teritoriale cu a structurii centrale. În activitatea noastră am ajuns, de foarte multe ori, la blocaje din cauza competenţei restrictive pe care a prevăzut-o legea iniţială de funcţionare a DIICOT. Spre exemplu într-un dosar de trafic de persoane, dacă se întâmpla ca racolatorii din judeţul Suceava să fi racolat o persoană de pe raza altei Curţi de Apel, din alt judeţ al ţării, automat competenţa rezolvării cauzei revenea structurii centrale. Se pierdeau astfel momentele operative de investigaţie de aici, apărea o sincopă de pe urma declinării dosarului către o structură deja sufocate de alte dosare şi astfel se ajungea la tergiversare şi la soluţionare cu întârziere a unor cauze care ar fi impus celeritate. Cum de altfel toate cauzele pe care le avem în cercetare
impun celeritate. Un alt plus
al acestei Ordonanţe era acela că structura DIICOT din cadrul Parchetului General, fiindcă noi suntem prinşi în schema Parchetului General, nu avem decât legături administrative cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel ori a tribunalelor, era desfiinţarea unor birouri
, acolo unde existau şi birou şi serviciu, cum este şi cazul Serviciului Teritorial Suceava, unde ar fi rămas numai biroul DIICOT de la Botoşani, cel de la Suceava fiind absorbit de Serviciu. Cea mai mare durere a noastră este că în momentul în care şi Senatul, după ce Camera Deputaţilor s-a pronunţat deja, va suspenda Ordonanţa 131 vom reveni la competenţa veche şi va trebui să aşteptăm o mişcare rapidă a legislativului, pentru că se va ajunge altfel din nou la situaţii ingrate, în sensul că munca noastră, concretizată în dosare importante, va fi declinată către structurile centrale în condiţiile în care specificul muncii noastre este extrem de complex.

• "Noi avem reguli, ei nu au nici o regulă"

- La ce vă referiţi când spuneţi acest lucru?
- Marea majoritate a dosarelor noastre au o componentă transnaţională şi naţională. Persoanele care intră în competenţa noastră sunt persoane mobile, informate, greu de monitorizat, greu de investigat. Avem în anumite situaţii senzaţii majore de disconfort vizavi de capacitatea lor de a se replia în condiţiile în care noi suntem ţinuţi de lege să acţionăm în cadrul prestabilit. Noi avem reguli, ei nu au nici o regulă, astfel încât ajungem să trăim adevărate stări de frustrare vizavi de ceea ce ne permite legea să facem şi ceea ce am putea să facem. În condiţiile legii vechi eram opriţi să abordăm această componentă naţională şi transnaţională având o capacitate restrânsă de investigare. Unul dintre principiile de bază al muncii procurorului este verificarea competenţei de soluţionare a unei cauze. Dacă această competenţă îţi revine, te înregistrezi şi munceşti în acea cauză, dacă nu, declini cauza la unitatea competentă care trebuie să o soluţioneze cu celeritate. Mi-aş dori foarte mult ca ceea ce am semnalat ca fiind plusuri să rămână şi într-o viitoare prevedere, agreată, dezbătută cu societatea civilă, cu forţele politice din această ţară şi să urmărească ceea ce îşi doreşte societatea în esenţă, ca indivizii care comit fapte antisociale să fie traşi la răspundere penală, să fie aduşi în faţa unui judecător care să pronunţe o soluţie în ceea ce îi priveşte. Dacă probele cu care noi îi trimitem în judecată sunt legale şi temeinice, cum de altfel ne şi propunem, aceştia să fie sancionaţi conform normelor penale, să primească o pedeapsă echitabilă, care să îşi atingă scopul, nu numai cel de coerciţie ci şi cel de prevenţie, de siguranţă socială. Pentru că activităţile de crimă organizată sunt extreme de tentante. Aproape toate infracţiunile care sunt în competenţa noastră de soluţionare au o componentă pecuniară foarte tentantă. Dacă noi nu vom instrumenta dosare bune, nu vom reuşi să obţinem condamnări, munca noastră este în zadar. Desgur, acest lucru implică un probatoriu bine pus la punct. Am constatat că în ultima vreme, ca şi politică penală în cadrul Ministerului Public, criteriul de eficienţă stabilit pentru procurori este numărul de rechizitorii cu care este sesizată instanţa de judecată. Împărtăşesc acest punct de vedere însă vreau să îl completez cu un alt criteriu, la care ţin foarte mult. Acesta este criteriul soluţiilor legale. Munca noastră se circumscrie unor cerinţe de exigenţă majore. Noi ne jucăm cu viaţa şi cu soarta unor oameni. Dacă acei oameni au comis fapte de natură penală, acestea trebuie dovedite cu probe, conform legilor în vigoare. Dacă nu avem aceste probe, în respectarea principiului prezumpţiei de nevinovăţie, faţă de persoanele cercetate se dispun soluţii legale. Sunt şi situaţii în care pentru persoane care ştim că au comis faptele nu avem probele necesare pentru a-l aduce în faţa judecătorului şi din păcate trebuie să aplicăm aceleaşi soluţii legale.
- Care este specificul activităţii DIICOT faţă de celelalte structuri ale Ministerului Public?
- Conform articolului 12 din Legea 508/2004 cu modificările ulterioare, sunt de competenţa DIICOT infracţiunile prevăzute de articolele 7 şi 8 din Legea 39/ 2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate cu excepţia infracţiunilor economice care au fost date în competenţa DNA. Mai avem în competenţă acticolele 9 şi 10 din această lege precum şi articolele 19 şi 20. Infracţiunile contra siguranţei statului, prevăzute în Codul Penal şi în legile speciale, cele prevăzute în legea 535/2004 privind combaterea terorismului şi cele prevăzute în Legea 111/ 2006 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea şi controlul activităţilor nucleare; cele prevăzute în Titlul 3 al Legii 161/2003 privind unele măsuri privind asigurarea transparenţei în desfăşurarea demnităţilor publice, cele referitoare la criminalitatea informatică; infracţiuni din domeniul proprietăţii intelectuale şi industriale dacă sunt săvârşite de grupuri criminale organizate sau asocieri săvârşite în vederea săvârşirii de infracţiuni, infracţiuni prevăzute de Legea 142/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului illicit şi consumului de droguri şi de Legea 300/2000 privind regimul juridic al precursorilor, cu modificările la zi, cele prevăzute în Legea 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunile prevăzute în Legea 365/2002 privind comerţul electronic dacă sunt săvârşite de grupuri criminale organizate sau asociaţii în vederea săvârşirii de infracţiuni, infracţiunile din Legea 297/2004 privind piaţa de capital, cele prevăzute în OUG nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României şi OUG 112 privind prevenirea şi combaterea unor fapte săvârşite de cetăţeni români în afara teritoriului ţării, Legea 252 - infracţiuni privind traficul de ţesuturi şi organe umane dacă sunt săvârşite de persoane aparţinând unor grupări criminale organizate, infracţiunile de contrabandă, prevăzute de Codul Vamal, indiferent de valoarea prejudiciului, cele prevăzute de legea 756/2002 privind spălarea banilor dacă banii sau valorile provenite din această acţiune provin din săvârşirea infracţiunilor de competenţa DIICOT mai sus enumerate.

• Acum, România reprezintă o mică piaţă de desfacere şi o mare piaţă de tranzit pentru aceste mărfuri de contrabandă

- Care este specificul activităţii DIICOT la nivelul judeţului Suceava?
- Prin specificul zonei geografice reprezentate de judeţele Suceava şi Botoşani, frecvenţa cea mai mare a cazuisticii noastre se axează pe infracţiuni de trafic de persoane şi trafi de minori. Din anul 2005 există o componentă incriminată în lege care priveşte traficul de persoane prin muncă cu nerespectarea condiţiilor de viaţă şi vreau să vă spun că avem în lucru un număr foarte mare de dosare pe această cazuistică. În ultima vreme s-au intensificat sesizările şi cercetările în cazuri de contrabandă. Nu că acest fenomen nu ar fi existat şi înaintea datei de 1 ianuarie 2007, dar de la momentul aderării la Uniunea Europeană, grupările criminale organizate care acţionează pe raza noastră de competenţă, pe teritoriul ţării au intrat în contact cu grupări similare din Republica Moldova şi Ucraina şi se pun la punct metode de penetrare a pieţei Uniunii Europene.
- Ce mărfuri fac, preponderant, obiectul contrabandei?
-În momentul de faţă, principalul produs care face obiectul contrabandei sunt ţigările. Acum, România reprezintă o mică piaţă de desfacere şi o mare piaţă de tranzit pentru aceste mărfuri de contrabandă. Cum este cunoscut, în acest moment, prevederile legale incriminează ca şi infracţiune de contrabandă trecerea acestor bunuri peste frontiera verde. Sperăm ca în cel mai scurt timp să fie reglementat la nivelul exigenţelor europene şi acest aspect. Chiar ieri am avut o întâlnire cu un reprezentant al ofiţerilor de legătură pe probleme fiscale
al Regatului Unit al Marii Britanii care a luat la cunoştinţă problematica ce ţine de contrabandă la noi şi s-au angajat să aducă la cunoştinţa forurilor din care provin despre această situaţie, care include şi unele mici lacune legislative, poate ne pot oferi o mână de ajutor în perspectivă.

• vom avea în perioada care urmează probleme din ce în ce mai mari, în ceea ce priveşte traficul de droguri

- Este judeţul Suceava o piaţă de desfacere pentru droguri?
- Părerea pe care o exprim este una personală dar consider că este o părere autorizată pentru că sunt beneficiarul informaţiilor legate de cazuistica traficului de droguri pe raza judeţelor Suceava şi Botoşani. În momentul de faţă, datorită stării economice a celor două judeţe noi nu suntem o piaţă de consum cum este piaţa oraşelor mari din ţară. Întotdeauna drogurile vor avea "lipici" la zonele bogate, zone în care banii se fac mai uşor decât la noi. Într-o logică a lucrurilor, această zonă nu constituie o tentaţie pentru traficanţii de droguri. În schimb pot spune că suntem o zonă de tranzit pentru aceste produse. La nivel naţional acest fenomen este extrem de bine monitorizat. Deşi nu am constituit un target pentru piaţa consumului de droguri, se fac sondări ale terenului pentru a se vedea dacă se pot extinde reţelele de traficanţi şi în zona noastră. Din cazuistică, vă pot spune, fără a intra în amănunte, că spre norocul nostru şi îi felicit pe ofiţerii de la Brigada de Conbatere a Crimei Organizate Suceava, am reuşit să stopăm un asemenea demers al unei reţele de traficanţi de droguri din regatul Olendei, care a încercat să îşi extindă sfera afacerilor spre Suceava, în ideea de a stabili un cap de pod pentru o distribuţie a drogurilor în România. Traficanţii încep să sondeze orice teren propice pentru afacerile lor. Traficul de droguri este una dintre cele mai bănoase activităţi ilicite şi vom avea în perioada care urmează probleme din ce în ce mai mari. Dar ce există la nivel de fenomen în judeţul Suceava este consumul de cânepă de la bunici de către tineri, în marea lor majoritate elevi. Foarte multe dintre aceste cazuri provin dintr-un teribilism specific vârstei, a unei lipse de supraveghere din partea părinţilor. Anul trecut am avut trei elevi şi un student care, pe baza unor reţete descărcate de pe internet, au fiert cânepă şi s-au intoxicat. A ajuns la urechile noastre, dar sperăm să nu fie adevărat, că în preajma unor petreceri organizate de elevi există o tentaţie de a căuta astfel de droguri. Este un prilej să avertizăm pe aceşti copii
că pedepsele pentru trafic de droguri sunt între 15 şi 25 de ani de închisoare. Prin intermediul acestui interviu, v-am ruga să ne ajutaţi, să le explicaţi tinerilor, de câte ori vă permite spaţiul, că se expun unor pericole mari. Îşi distrug viitorul. Din orice punct de vedere, pentru ei este o chestiune gravă. Mai întâi este vorba de sănătate. Pentru că acest consum de droguri începe cu droguri uşoare, cum este cannabis-ul, va trece la haşiş, produsul sintetizat, va încerca să găsească plăceri din ce în ce mai mari în drogurile sintetice şi dacă bugetul le va permite, vor ajunge la drogul bogaţilor - la cocaină sau la nenorocita de heroină. Dar aşa cum stau pe internet şi se uită să vadă cum se pot prepara aceste fenomenale droguri, aşa ar putea să vadă şi ce riscuri în ceea ce priveşte sănătatea, şi le asumă. Cât priveşte coerciţia socială, pedepsele la care se expun, pot spune că până acum am avut foarte mulţi minori care au fost anchetaţi în astfel de cazuri. Nu am rămas impresionat de aceştia, pentru că mulţi dintre ei pentru că mulţi dintre ei nici nu ştiau ce caută aici. Am rămas în schimb impresionat de părinţii lor. Am gestionat adevărate drame de familie, situaţii grele şi noi trebuie să se ştie că nu suntem o instituţie de binefacere. Dar când vezi părinţi distruşi, care fac crize de inimă nu apărându-şi copilul ci realizând în ce s-a băgat acesta, căruia au încercat să îi asigure toate condiţiile, nu poate fi nimănui uşor. Din păcate, în aceste vremuri, modelele sunt din ce în ce mai orientate spre non - valori. Traficul de droguri este o infracţiune de pericol, care loveşte în sănătatea populaţiei. Este o infracţiune care cangrenează sănătatea socială. Ne pierdem tinerii, ne pierdem resursele economice iar aceştia ajung să zacă în puşcării pentru mulţi ani de zile.